Antiromanism

12 iulie 1907 – Jandarmii unguri sfârtecă rochia domnișoarei Sofia Cercel pentru că avea în cusătură cele trei culori românești

Evenimentul din 12 iulie 1907, petrecut la Petroman (azi în județul Timiș), este un episod semnificativ – deși mai puțin cunoscut – al luptei pentru afirmarea identității naționale românești în Banatul aflat atunci sub stăpânirea austro-ungară.

Banatul, în 1907, făcea parte din Regatul Ungar din cadrul Imperiului Austro-Ungar, unde politica de maghiarizare era tot mai agresivă. Românii, deși majoritari în multe zone din Banat și Transilvania, erau tratați ca cetățeni de rang secund. Reprezentarea politică, drepturile culturale și religioase erau restrânse.

Simbolurile naționale românești – tricolorul, costumele populare cu motive românești, limba română – erau strict controlate sau interzise în spațiul public. În 1907, în paralel cu răscoala țăranilor din Regatul României, în Transilvania și Banat românii erau vânați pentru cele mai mici gesturi de afirmare națională.

Sofia Cercel, o tânără româncă, purta o rochie în a cărei cusătură erau cele trei culori românești (roșu, galben, albastru) – simbol interzis de autoritățile maghiare. Jandarmii o opresc și îi sfâșie rochia, considerând-o o „provocare naționalistă”.

Alte două fete, Octavia Micu și Viorica Cera, sunt arestare și dezbrăcate de brâiele tricolore, într-un gest umilitor menit să descurajeze exprimarea identitară. Solgăbirăul (judecătorul local) le pedepsește pe toate trei cu 1 zi de temniță și câte 5 coroane amendă – o pedeapsă simbolică, dar încărcată de mesaj politic și opresiv.

12 iulie 1907 – Jandarmii unguri sfârtecă rochia domnișoarei Sofia Cercel pentru că avea în cusătură cele trei culori românești

Acest incident este un simbol al represiunii identitare exercitate de autoritățile austro-ungare asupra românilor. Demonstrează că lupta pentru limba, portul și simbolurile românești s-a dus nu doar pe câmpul de luptă sau în parlamente, ci și în gesturi de zi cu zi, precum purtarea unui brâu sau a unei cusături tricolore. E un act de curaj feminin, într-o epocă în care femeile nu aveau nici drept de vot și erau rar în prim-planul mișcărilor naționale.

Informația circulă mai ales prin documente din presa românească de epocă, cum ar fi „Gazeta Transilvaniei” sau publicațiile ASTREI. Astfel de episoade au fost adesea transmise oral sau în scrisori, memorii, articole, dar nu au intrat mereu în manualele de istorie.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

22 Octombrie 1940 – Ziua alungării preotului român Simion Mogoș din Ojdula. O rană adâncă în sufletul românesc al Ardealului

În toamna întunecată a anului 1940, odată cu impunerea rușinosului Dictat de la Viena, Ardealul…

22 de ore ago

16 Octombrie 1897 – Ziua când a fi român și a nu-ți ascunde dragostea de țară însemna “agitație” împotriva statului

16 Octombrie 1897, Ziua în care “agitația” a însemnat iubire de neam La 16 octombrie…

6 zile ago

Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam și Țară”

COMUNICAT DE PRESĂ 0011/IS/PGN/17.10.2025 Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam…

6 zile ago

Vasile Slabu: “Acum suntem generația morții pentru că cei de la putere nu ne mai vor!”

Suntem într-o situație extremă în țară și poporul român este distrus din toate punctele de…

6 zile ago

Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru”

Comunicat de presă Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru” Partidul Glasul…

7 zile ago