Mihai Viteazu trece de la 13 iulie 1601 prin Satu Mare cu 8000 de mercenari aflaţi sub comanda sa, după care îşi stabileşte tabăra pentru popas pe câmpia Moftinu Mic

La începutul lunii iulie 1601, Mihai Viteazu îşi schimbă tabăra militară de la Debreţin, trece prin Carei, apoi se aşează la Moftin pe malul stâng al râului Crasna.

La începutul lunii iulie 1601, în tabăra militară a lui Mihai Viteazu de la Moftin se aflau peste 16.000 de oameni, din care 8.000 erau călăreţi. De remarcat este faptul că Mihai Viteazu din tabăra de la Moftin s-a deplasat de mai multe ori în cetăţile din Carei şi Satu Mare, pentru a definitiva strategia de eliberare a Ardealului.

Trecerea lui Mihai Viteazul prin Satu Mare la 13 iulie 1601 este un episod important din ultima sa campanie militară înainte de moartea sa tragică, la 9 august 1601. Evenimentul are loc în contextul pregătirilor pentru bătălia de la Guruslău, care a avut loc pe 3 august 1601, unde Mihai, aliat cu generalul imperial Giorgio Basta, a înfrânt armata condusă de Sigismund Báthory.

După ce a fost înlăturat de Basta în toamna anului 1600 și a pierdut controlul asupra celor trei țări românești (Țara Românească, Transilvania și Moldova), Mihai nu a renunțat la visul său de reunificare.Cu sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, a reușit să obțină o nouă armată de mercenari, formată din aproximativ 8000 de oameni, majoritatea străini (valoni, italieni, nemți, cehi etc.).

La mijlocul lunii iulie 1601, în marș spre Transilvania, Mihai trece prin Satu Mare, un punct strategic important al vremii, situat pe ruta spre Cluj și Guruslău. După traversarea orașului Satu Mare, Mihai își stabilește tabăra pe câmpia Moftinu Mic, unde face un popas strategic. Acest popas a avut rolul de a reorganiza trupele, a asigura logistica și de a consolida moralul mercenarilor înainte de confruntarea finală cu Sigismund Báthory. Tot aici este posibil să fi avut loc consfătuiri militare importante între Mihai și căpitanii săi.

Trecerea prin Satu Mare și oprirea la Moftinu Mic arată strategie militară, cunoașterea terenului și importanța logisticii în campaniile lui Mihai. Demonstrează că, în ciuda trădărilor și a resurselor limitate, Mihai a continuat să lupte pentru cauza sa națională, susținut de propriul prestigiu și de autoritatea sa militară.

După victoria de la Guruslău, Mihai Viteazul a fost asasinat mișelește la 9 august 1601 din ordinul lui Basta, chiar dacă tocmai își recâștigase poziția în fruntea armatei române și imperiale.