Polonia

23 August 1919 – Predarea Kolomiei (Colomeea, Pocuția) trupelor poloneze de către trupele române

În vara fierbinte a anului 1919, România Mare își trăia primele clipe de unitate și de afirmare pe scena istoriei. Armata română, învingătoare pe fronturile din Transilvania și Basarabia, trecuse munții și ajunsese până în îndepărtata Pocuția, o regiune locuită de români, ucraineni și polonezi, situată la granița dintre vechile imperii. Orașul Colomeea (Kolomea) era atunci un punct strategic, iar prezența armatei române acolo dovedea nu doar forța de acțiune a statului român, ci și înțelepciunea sa politică.

La 23 august 1919, trupele române au predat Colomeea aliatului polonez, consolidând astfel o legătură de prietenie trainică între cele două popoare vecine. Nu era o retragere din slăbiciune, ci un gest de înaltă diplomație și solidaritate creștină.

Românii și polonezii, legați de aceeași soartă istorică, înconjurați de amenințări bolșevice și revizioniste, aveau nevoie să-și unească destinele. Predarea Colomeei simboliza nu o pierdere, ci o victorie comună: punerea temeliei unei alianțe de suflet, ce va dăinui și în deceniile ce au urmat.


Intrarea trupelor Diviziei 8 Infanterie în Colomeea; pe turnul primăriei se află steagul polonez şi stema republicii; la balcoane sunt câteva steaguri româneşti

Pentru soldații români care au pășit pe ulițele Colomeei, această misiune a însemnat o nouă dovadă a sacrificiului făcut pentru stabilitatea întregii regiuni. Steagul tricolor fluturase în Pocuția pentru a apăra ordinea și pentru a asigura trecerea neatinsă a unui teritoriu în mâinile unui aliat de nădejde. Faptul că România, deși ieșită dintr-un război devastator, a putut trimite armata până acolo și apoi a știut să lase loc prietenului polonez, este o lecție de maturitate națională și de simț al echilibrului.

Astăzi, privind la 23 august 1919, vedem nu doar o pagină militară, ci și o pildă de înțelepciune geopolitică românească. Armata Română nu a fost doar sabia ce a apărat hotarele, ci și făclia ce a luminat calea cooperării dintre națiuni. Iar Colomeea, predată cu onoare trupelor poloneze, rămâne un simbol al prieteniei româno-polone, o legătură de sânge și credință ce merită amintită cu mândrie în istoria noastră.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

22 Octombrie 1940 – Ziua alungării preotului român Simion Mogoș din Ojdula. O rană adâncă în sufletul românesc al Ardealului

În toamna întunecată a anului 1940, odată cu impunerea rușinosului Dictat de la Viena, Ardealul…

3 zile ago

16 Octombrie 1897 – Ziua când a fi român și a nu-ți ascunde dragostea de țară însemna “agitație” împotriva statului

16 Octombrie 1897, Ziua în care “agitația” a însemnat iubire de neam La 16 octombrie…

o săptămână ago

Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam și Țară”

COMUNICAT DE PRESĂ 0011/IS/PGN/17.10.2025 Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam…

o săptămână ago

Vasile Slabu: “Acum suntem generația morții pentru că cei de la putere nu ne mai vor!”

Suntem într-o situație extremă în țară și poporul român este distrus din toate punctele de…

o săptămână ago

Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru”

Comunicat de presă Partidul Glasul Neamului: „ANAF, jos labele de pe gemul nostru” Partidul Glasul…

o săptămână ago