Clujul însângerat: jertfa românilor din noaptea de 14-15 septembrie 1940

În toamna neagră a anului 1940, Clujul, inima Ardealului, a fost martor al unor atrocități cumplite. În noaptea de 14 spre 15 septembrie, cruzimea ocupației horthyste s-a abătut asupra românilor nevinovați, dorind să smulgă din rădăcini demnitatea unui neam. Însă sângele vărsat al martirilor a devenit piatra de hotar a rezistenței românești, un strigăt care răsună și astăzi peste vremuri.

Ioan Almăjan, funcționar vamal român, a plătit cu viața pentru singura „vină” de a fi român pe pământul străbun. Ridicat în plină noapte de un soldat ungar, a fost ucis mișelește cu focuri de armă, trupul său fiind batjocorit, străpuns cu baioneta și zdrobit sub bocanci.

Alexandru Balea, soldat român desconcentrat, a fost aruncat din tren și sfârtecat sub roțile de fier, într-o imagine de o barbarie greu de cuprins în cuvinte. Alexandru Rațiu, muncitor cinstit, a fost bătut cu sălbăticie, până când trupul său nu a mai putut îndura, trecând la Domnul ca martir al neamului.

Iată cum este consemnat acest eveniment tragic de la Cluj în documentele istorice:

“1940 (14 spre 15 Septembrie 1940) Cluj Napoca În noaptea de 14/15, funcţionarul vamal român Ioan Almăjan a fost ridicat de un soldat ungur şi ucis cu focuri de armă în stradă. Cadavrul a fost străpuns cu baioneta şi zdrobit cu bocancii. Alexandru Balea, soldat desconcentrat a fost aruncat din tren şi călcat de roţile trenului. Muncitorul român Alexandru Raţiu a fost bătut în mod îngrozitor, acesta decedând în urma rănilor”

Acești fii ai României au fost victime ale urii împotriva românismului, dar prin jertfa lor au întărit legătura de sânge și credință dintre noi și Ardealul strămoșesc. Ei ne cheamă la veghere și la demnitate, ne amintesc că libertatea și unitatea națională nu se câștigă prin vorbe, ci prin suferință, rezistență și jertfă.

În fiecare an, la ceas de pomenire, datoria noastră este să ne înclinăm frunțile și să ne amintim că Ardealul a fost, este și va rămâne pământ românesc, apărat cu viața de martirii săi.