Profesorii din EURO EDUCATION FEDERATION cer URGENT limitarea digitalizării în educația tinerilor!

Profesorii din EURO EDUCATION FEDERATION cer URGENT LIMITAREA DIGITALIZĂRII în educația tinerilor!

Organizația funcționează ca o federație cu statut privat, aliniindu-se la serviciile tinerilor din învățământul formal și non-formal pe plan mondial și este acreditată de COMISIA EUROPEANĂ prin EPALE. Are peste 120 de membri activi în 36 de sedii din România și în afara granițelor. La solicitarea profesorilor membri și a colaboratorilor acestora, efectele sunt vizibile din statisticile europene. Și anul acesta, România este ultima clasată la analfabetism funcțional, după ce „un studiu publicat în 2013 constata că România este țara cu cei mai mulți analfabeți din Europa. Șase la sută din populație nu știe carte, adică 150.000 de români trebuie să-și pună amprenta, pentru că nu pot să semneze. Cei mai mulți dintre copii abandonează școala din cauza sărăciei, dar și a lipsei de educație a părinților, care nu înțeleg importanța școlii. Cei mici sunt trimiși la muncă pentru a sprijini familia, sau pur și simplu nu au ce să îmbrace pentru a merge la școală.„^[3] Situația nu s-a schimbat deloc, deoarce conform EUROSTAT, în 2022, România se afla pe locul 35, lanterna roșie a Europei, cu 17.4% dintre cetățenii români absolvenți ai unei forme de învățământ superior, informează Qmagazine.ro.

Indubitabil, digitalizarea aduce multe avantaje: eficiență, acces rapid la informații, automatizare; însă are și o serie de efecte negative semnificative, atât la nivel individual, cât și la nivel social. Dar efectele negative sunt mult mai grave pe temen lung. Iată o sinteză făcută de prietenul nostru Chat GPT:

Efecte asupra sănătății mintale și cognitive

• Dependența de tehnologie – folosirea excesivă a telefoanelor, rețelelor sociale sau jocurilor poate duce la comportamente adictive similare cu cele ale altor tipuri de dependențe.
• Anxietate și depresie – compararea constantă cu ceilalți în mediul online poate accentua nesiguranța, singurătatea și stresul.
• Scăderea capacității de concentrare – fluxul constant de notificări și multitaskingul digital ne afectează atenția și memoria de lucru.

Efecte asupra mediului

• Creșterea consumului de energie – centrele de date, criptomonedele și infrastructura digitală necesită cantități mari de energie.
• Deșeuri electronice – ritmul rapid al inovației duce la acumularea masivă de dispozitive aruncate.

Efecte sociale și culturale

• Izolare socială – interacțiunile virtuale pot înlocui sau reduce conexiunile umane autentice.
• Polarizare și dezinformare – algoritmii rețelelor sociale favorizează camerele de ecou și răspândirea știrilor false.
• Efecte economice și asupra pieței muncii.
• Creșterea inegalităților – persoanele fără competențe digitale riscă să fie excluse economic și social.
• Automatizarea și pierderea locurilor de muncă – multe profesii tradiționale sunt înlocuite de sisteme automatizate sau inteligență artificială.
• Pierderea intimității – supravegherea online, colectarea datelor personale și lipsa controlului asupra informațiilor ne pot eroda sentimentul de securitate.
• Presiune pentru muncă permanentă – conectivitatea constantă face granița dintre viața personală și cea profesională tot mai difuză.

Efecte asupra securității și vieții private

• Riscuri cibernetice – atacuri informatice, furt de identitate, scurgeri de date.
• Control și manipulare – datele digitale pot fi folosite pentru profilare, publicitate agresivă sau chiar influență politică.

Având în vedere că studiile recente nu recomandă folosirea abuzivă a tehnologiei la tinerii până în 18 ani, cerem urgent limitarea folosirii mijloacelor digitale la tinerii cel puțin de gimnaziu, mai ales că în timpul liber sunt dependenți de folosirea calculatorului, a televizorului sau a telefonului mobil. Profesorii susțin că mijloacele clasice de predare-învățare, rămân în contiunare cele mai eficiente în actul educațional. Mai mult, țările cu tradiție în folosirea educației digitale au renunțat din același motiv evocat de echipa noastră.

---

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator – Nihil Sine Deo – PRESĂ LIBERĂ