Cum isi mai bat joc cei de la (Ne)adevarul.ro de neamul romanesc: de ceva vreme, cei care fac propaganda antiromaneasca pe retelele de socializare, au gasit niste resurse nesperate de antiromanism profund chiar in paginile unui ziar “romanesc”. Niste articole scrise intr-un vadit dispret la adresa etosului romanesc, au devenit arma principala cu care extremistii si iredentistii maghiari incearca sa-si bata joc de intreg neamul romanesc, umpland mediul virtual cu cuvinte de ocara si insulte la adresa romanilor.
Noi am remarcat de ani buni ca acest ziar devine pe timp ce trece o sursa tot mai acuta a antiromanismului, cu toate ca acesta se prezinta publicului larg a fi un “ziar romanesc”, insa din ale carui pagini razbate un puternic iz al urii fata de tot ceea ce inseamna romanism cu adevarat.
Cum isi mai bat joc cei de la (Ne)adevarul.ro de neamul romanesc
Doua articole din ziarul al carui nume imi este cu adevarat oroare sa-l mai pomenesc, cauta sa propage ideea ca taranul roman era inapoiat, “violul si incesturile erau foarte dese”, “nu face baie niciodata” si “miroase greu”.
S-au inmultit in Romania in ultima vreme atat de tare cozile de topor, incat au ajuns sa se calce pe picioare cand se ingramadesc sa mai injure si sa mai batjocoreasca inca un pic public intreg neamul romanesc.
Nu avem nimic impotriva Clujului, de acolo au rasarit de-a lungul timpului personalitati de mare valoare pentru neamul romanesc, insa nu stiu cum se face ca din pacate astazi orasul Cluj reprezinta una dintre cele mai puternice pepiniere pentru unii dintre cei mai abominabili neomarxisti. Pe filiera organizatiilor de extrema stanga din Cluj si mai nou via USR, si-au facut in ultima vreme aparitia niste specimene care fac efectiv de rusine intreaga suflare romaneasca.
Fiindca tot le plac atat de mult sursele germane, austriece si maghiare acestor mancurti care habar nu au ce onoare li s-a facut sa se nasca pe acest sfant pamant romanesc, vom apela chiar la asemenea surse pentru a demonta minciuna, ipocrizia, demagogia si parsivenia de care dau dovada in articolele mentionate mai sus.
Zucker (1834): “Moldoveanca isi tine atat de curat interiorul sarmanei ei colibe incat face de rusine cele mai multe taranci germane”
Rasch (1873): “ Taranul valah contrasteaza uimitor cu alti tarani europeni! El este exceptional de ordonat si chiar in cazul cele mai crunte saracii, casa lui, durata din impletituri de nuiele si pamant, e foarte curat intretinuta”
Raymond Netzhammer, episcop romano-catolic, (1909): “…in Moldova, unde am intrat odata in singura odaie din acele cocioabe taranesti care, pe dinafara, nici macar Africii nu i-ar face cinste, dar interiorul era foarte curat si din belsug impodobit cu scoarte. Taranca si-a descuiat toate lazile care-i slujeau drept lavite si paturi, lasand sa se vada, intr-o desavarsite ordine, strai peste strai…”
Henke (1877): “Caracterul primitor si prietenos al caselor romanesti se datoreste, fara exceptie, indeosebi curateniei lor. Atat exteriorul cat si interiorul sunt aproape in fiecare saptamana proaspat varuite, lucru pe care gospodina il face, de fiecare data, de una singura. Obiceiul de a varui toti peretii este la ei la fel de obisnuit si de frecvent ca la noi ranitul grajdurilor…La fel de curate si aratoase ca si casele sunt obiectele din odai si bucatarie, totdeauna bine frecate si lustruite…”
Fielk con Wittinhausen (1869): “Casele taranesti sunt pretutindeni saracacioase si de cele mai multe ori alcatuite dintr-o odaie care e, in acelasi timp si bucatarie, dat totdeauna foarte curat varuita”
Hamm (1862): “Dupa toate cele vazute pana aici, esti placut surprins de curatenia si gateala odailor; peretii si cuptorul sunt proaspat varuiti la fiecare cateva saptamani, podeaua de lut e zilnic spalata, icoanele din coltul odaii sunt impodobite cu flori si ramurele. “
Neigebaur, fost consul general prusac, in „Beschreibung der Moldau un Walachei” (1848):
“O mare calitate este curatenia, care poate fi aflata pana si in cele mai sarmane colibe”
“Cu deosebire placuta este curatenia si vrednicia tarancilor moldo-valahe care, in ciuda saracii, tin casa foarte curata”
Von Karaczay (1809):
“Curatenia atat in imbracaminte, cat si in odai ii deosebeste pe taranii moldoveni in avantajul lor”
“O camasa murdara este o raritate chiar si la cel mai sarac taran”
Este unanim recunoscuta parerea istoricilor si arheologilor cu privire la acea perioada istorica, si stim cu totii ca intreaga Europa nu excela in acele momente la capitolul igiena, insa singura imputiciune pe care o constatam noi foarte clar de la autorii acestor asa zise articole defaimatoare la adresa neamului romanesc este imputiciunea sufleteasca, din care razbate un puternic iz antiromanesc.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.