Urzeala din spatele solicitărilor de autonomii fiscale, economice se structurează pe premize false, chiar ordinare, dar îndeosebi se bazează pe neștiința și ignoranța multor români, și a celor mai mulți minoritari care vor să’și crească potența numerică într’un alt stat, în care de la 4-5% să salte la peste 15%.
Pentru acești adepti ai autonomiiilor regionale pe baze economice, cum este cea a minoritarilor, prezint niște cifre, ca să înțeleagă toți cât de deplasate și mincinoase sunt “argumentele” lor. Acești urzitori susțin aberant ca: “Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova și Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare (?!!! n.m.). Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s’ar putea autosusţine.”
Solicitarea autonomiei in baza unor criterii economice false
”O minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea Goebbels, Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist. Așadar să încercăm cu cifre reale sa demascăm minciuna patrihoților locali.
Cititi si: Economiile Harghitei si Covasnei de cand e UDMR la guvernare
Regiunea Transilvania (Ardeal+Crisana+Banat+Maramures) aduc la bugetul national 178 miliarde lei, cu o medie de doar 11 miliarde lei in cele 16 judete.
Restul tarii (Moldova+Muntenia+Oltenia+Dobrogea) aduce la bugetul national 364,27 miliarde lei cu o medie de 14 miliarde lei in cele 25 de judete si Bucuresti.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsUnde este superioritatea Transilvaniei fata de “Regat”? Daca ne luam doar dupa cifre seci, constatam ca este o gogorita toata constructia lor, mai ales cand se argumenteaza economic. Autonomia economica nu se justifica, cifrele reale aratandu’ne un nivel de aport la buget exact invers, Transilvania traieste de pe urma “Regatului”, daca am folosi terminologia patrihotilor.
Spre exemplificare e suficient sa intelegem ca Bucurestiul are un aport de 33 de ori mai mare ca al Covasnei, de 29 de ori decat Salaj, 20 de ori decat Harghita, 20 de ori decat Bistrita Nasaud, de 12 ori cat Mures, de 10 ori cat Arad, la fel decat Sibiu si de 7 ori cat Brasov.
Aproape 6,3 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) este surplusul pe care l’a adus in anul 2011 Bucurestiul la economia tarii, dupa cum reiese din estimarile Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), trend care a continuat si in 2012 si in 2013.
Bucuresti are cea mai mare pondere (22-23%) in economia Romaniei, fiind urmat de Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova, Brasov, Dolj, Ilfov, Iasi.
https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/214-topul-judetelor-dupa-valoarea-economcia-2011.jpg
Valoarea economica a tuturor judetelor in 2011 in bani, este de 542,04 miliarde de lei.
De unde rezulta ca valoarea medie a unui judet din Romania este de 13 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro).
La randul ei, valoarea din 2010 a economiei Romaniei a fost de 513,64 miliarde de lei. Ceea ce inseamna o crestere a
PIB-ului de 28,4 miliarde de lei in acest an comparativ cu 2010.
Din acesti 28,4 miliarde de lei, circa un sfert, adica 6,3 miliarde de lei, reprezinta suma cu care a urcat economia Capitalei in 2011.
Mai exact, economia municipiului Bucuresti este estimata in acest an la 123,15 miliarde de lei, ceea ce reprezinta nu mai putin de 23 % din total national, cu 6,3 miliarde de lei peste cifrele din 2010, cand PIB-ul Capitalei a insumat 116,84 miliarde de lei.
Dupa cum afirmam anterior, dupa Bucuresti, urmatoarele motoare ale economiei sunt Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova si Brasov. Bucuresti plus aceste sase judete fac cat jumatate din economia romaneasca. Penultima pozitie este ocupata de Covasna, judet care a contribuit doar cu 3,97 miliarde de lei la economia tarii, cu 180 milioane lei mai mult decat in 2010.
Aveti in poza cat valoreaza fiecare judet din Romania (valoarea din 2011).
Amatorii de autonomii regionale ar trebui sa sape mai adanc si fara a dezinforma, pentru un argument valid, pentru ca situatia economica in viitor a tarii nu le va da motive de liniste pe taram economic.
Nici in urmatorii 2 ani situatia nu le va da apa la moara, decalajul intre “Regat” si judetele transilvane se adanceste, dar nu pentru ca cineva doreste asa ceva subteran cum poate ar crede carcotasii patrihoti, ci pentru ca acesta este ritmul de dezvoltare actual, absolut natural.
Nu doresc ca din aceste statistici cineva sa traga concluzia total eronata, ca incerc sa creez o prapastie intre regiuni. Incerc o analiza la indemana oricui are rabdarea sa studieze oleaca site’ul Comisiei Nationale de Prognoza, ce are la baza datele INS, date ce sunt trimise si cunoscute si de Bruxelles. Asadar se prognozeaza ca la finele anului 2016, Romania sa atinga suma incasata la nivel national de 734,733 miliarde lei, cu 178,025 miliarde mai mult decat la finele anului 2011.
Cititi si: Tinerii maghiari, tineri dezorientati, predestinati cercurilor extremiste
Bucureștiul să inregistreze cifra de 167,44 miliarde lei.
Dar pentru a demonta intreaga constructie de neadevaruri si aberatii, celor ce se bazeaza pe ”argumente” economice, in tentativa lor de a crea un stat independent in Transilvania, iata prognoza incasarilor in 2016, in toate cele 16 judete: 237,569 miliarde lei, cu o medie de 14,8 miliarde /judet.
In “Regat” situatia se modifica astfel: 497,164 miliarde lei in cele 25 de judete si Bucuresti, cu o medie de 19,122 miliarde / judet.
În concluzie, adepții ideii eronate si aberante ca romanii din vechiul regat traiesc pe spinarea ardelenilor, trebuie sa argumenteze cu cifre reale si nu cu lozinci otravite. Cu munca si inteligenta aceste cifre seci pot fi imbunatatite, intr’atât cât să fie resimtite cu adevarat in nivelul de trai al fiecarui roman si nu cautat in segregationism.
#Vatra Stră-Română Dacii Geții Pelasgii
Sursa:
[1] thraxusares.wordpress.com
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
