Solicitarea autonomiei in baza unor criterii economice false

Urzeala din spatele solicitărilor de autonomii fiscale, economice se structurează pe premize false, chiar ordinare, dar îndeosebi se bazează pe neștiința și ignoranța multor români, și a celor mai mulți minoritari care vor să’și crească potența numerică într’un alt stat, în care de la 4-5% să salte la peste 15%.
Pentru acești adepti ai autonomiiilor regionale pe baze economice, cum este cea a minoritarilor, prezint niște cifre, ca să înțeleagă toți cât de deplasate și mincinoase sunt “argumentele” lor. Acești urzitori susțin aberant ca: “Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova și Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare (?!!! n.m.). Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s’ar putea autosusţine.”

Solicitarea autonomiei in baza unor criterii economice false

”O minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea Goebbels, Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist. Așadar să încercăm cu cifre reale sa demascăm minciuna patrihoților locali.

Cititi si: Economiile Harghitei si Covasnei de cand e UDMR la guvernare

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Regiunea Transilvania (Ardeal+Crisana+Banat+Maramures) aduc la bugetul national 178 miliarde lei, cu o medie de doar 11 miliarde lei in cele 16 judete.


Restul tarii (Moldova+Muntenia+Oltenia+Dobrogea) aduce la bugetul national 364,27 miliarde lei cu o medie de 14 miliarde lei in cele 25 de judete si Bucuresti.

Unde este superioritatea Transilvaniei fata de “Regat”? Daca ne luam doar dupa cifre seci, constatam ca este o gogorita toata constructia lor, mai ales cand se argumenteaza economic. Autonomia economica nu se justifica, cifrele reale aratandu’ne un nivel de aport la buget exact invers, Transilvania traieste de pe urma “Regatului”, daca am folosi terminologia patrihotilor.

Spre exemplificare e suficient sa intelegem ca Bucurestiul are un aport de 33 de ori mai mare ca al Covasnei, de 29 de ori decat Salaj, 20 de ori decat Harghita, 20 de ori decat Bistrita Nasaud, de 12 ori cat Mures, de 10 ori cat Arad, la fel decat Sibiu si de 7 ori cat Brasov.

Aproape 6,3 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) este surplusul pe care l’a adus in anul 2011 Bucurestiul la economia tarii, dupa cum reiese din estimarile Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), trend care a continuat si in 2012 si in 2013.
Bucuresti are cea mai mare pondere (22-23%) in economia Romaniei, fiind urmat de Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova, Brasov, Dolj, Ilfov, Iasi.

https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/214-topul-judetelor-dupa-valoarea-economcia-2011.jpg

Valoarea economica a tuturor judetelor in 2011 in bani, este de 542,04 miliarde de lei.
De unde rezulta ca valoarea medie a unui judet din Romania este de 13 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro).
La randul ei, valoarea din 2010 a economiei Romaniei a fost de 513,64 miliarde de lei. Ceea ce inseamna o crestere a

PIB-ului de 28,4 miliarde de lei in acest an comparativ cu 2010.
Din acesti 28,4 miliarde de lei, circa un sfert, adica 6,3 miliarde de lei, reprezinta suma cu care a urcat economia Capitalei in 2011.

Mai exact, economia municipiului Bucuresti este estimata in acest an la 123,15 miliarde de lei, ceea ce reprezinta nu mai putin de 23 % din total national, cu 6,3 miliarde de lei peste cifrele din 2010, cand PIB-ul Capitalei a insumat 116,84 miliarde de lei.

Dupa cum afirmam anterior, dupa Bucuresti, urmatoarele motoare ale economiei sunt Cluj, Timis, Arges, Constanta, Prahova si Brasov. Bucuresti plus aceste sase judete fac cat jumatate din economia romaneasca. Penultima pozitie este ocupata de Covasna, judet care a contribuit doar cu 3,97 miliarde de lei la economia tarii, cu 180 milioane lei mai mult decat in 2010.

Aveti in poza cat valoreaza fiecare judet din Romania (valoarea din 2011).
Amatorii de autonomii regionale ar trebui sa sape mai adanc si fara a dezinforma, pentru un argument valid, pentru ca situatia economica in viitor a tarii nu le va da motive de liniste pe taram economic.

Nici in urmatorii 2 ani situatia nu le va da apa la moara, decalajul intre “Regat” si judetele transilvane se adanceste, dar nu pentru ca cineva doreste asa ceva subteran cum poate ar crede carcotasii patrihoti, ci pentru ca acesta este ritmul de dezvoltare actual, absolut natural.

Nu doresc ca din aceste statistici cineva sa traga concluzia total eronata, ca incerc sa creez o prapastie intre regiuni. Incerc o analiza la indemana oricui are rabdarea sa studieze oleaca site’ul Comisiei Nationale de Prognoza, ce are la baza datele INS, date ce sunt trimise si cunoscute si de Bruxelles. Asadar se prognozeaza ca la finele anului 2016, Romania sa atinga suma incasata la nivel national de 734,733 miliarde lei, cu 178,025 miliarde mai mult decat la finele anului 2011.

Cititi si: Tinerii maghiari, tineri dezorientati, predestinati cercurilor extremiste

Bucureștiul să inregistreze cifra de 167,44 miliarde lei.
Dar pentru a demonta intreaga constructie de neadevaruri si aberatii, celor ce se bazeaza pe ”argumente” economice, in tentativa lor de a crea un stat independent in Transilvania, iata prognoza incasarilor in 2016, in toate cele 16 judete: 237,569 miliarde lei, cu o medie de 14,8 miliarde /judet.

In “Regat” situatia se modifica astfel: 497,164 miliarde lei in cele 25 de judete si Bucuresti, cu o medie de 19,122 miliarde / judet.

În concluzie, adepții ideii eronate si aberante ca romanii din vechiul regat traiesc pe spinarea ardelenilor, trebuie sa argumenteze cu cifre reale si nu cu lozinci otravite. Cu munca si inteligenta aceste cifre seci pot fi imbunatatite, intr’atât cât să fie resimtite cu adevarat in nivelul de trai al fiecarui roman si nu cautat in segregationism.

#Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬

Economiile Harghitei si Covasnei de cand e UDMR la guvernare
Economiile Harghitei si Covasnei de cand e UDMR la guvernare

Sursa:

[1] thraxusares.wordpress.com

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Dacia, prima mențiune tipărită

mar ian. 27 , 2015
Știați că C. I. Karadja a publicat lucrări privind istoria veche a României, utilizând în parte izvoare inedite rezultate ale cercetărilor sale: *Cele mai vechi izvoare tipărite ale istoriei Românilor, lucrare în limba germană, relatând între altele despre luptele lui Ștefan cel Mare, și o mică lucrare geografică editată în […]
Dacia, prima mențiune tipărită, imagine:thraxusares.wordpress.com

Poate vă place și:

libris.ro