Portalul Glasul.info a luat fiinta in anul 2014 la Iași, redactia publicatiei fiind initial formata dintr-un grup de numai cinci persoane, la care s-au adaugat treptat in timp diversi colaboratori temporari sau permanenti.
Publicatia se adreseaza tuturor românilor, dar mai cu seama isi propune sa trateze subiectele de interes major privind relatia României cu Republica Moldova si o posibila Reunire a celor doua state românesti, precum si soarta românilor din afara granitelor tarii, din Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria si din diaspora.
Glasul Moldovei este un proiect pe care noi l-am initiat la inceputul anului 2014 si care s-a dezvoltat treptat cu scopul de a trezi sentimentele patriotice ale tinerilor romani din Romania si din alte zone de pretutindeni locuite de romani. De asemenea ne propunem sa aducem la cunostinta opiniei publice importanta reintregirii neamului romanesc, reunirea Romaniei cu Basarabia fiind unul dintre obiectivele noastre principale. Numele “Glasul Moldovei” ni l-am ales inpirati fiind de numele unui ziar disparut, un ziar care a contribuit la unirea Bucovinei cu Romania in anul 1918.
Mobilizati de ziarul Glasul Moldovei intelectualii romani au convocat in octombrie 1918 adunarea constituanta a Bucovinei care a ales un Consiliu National Roman in frunte cu Iancu Flondor.
Basarabia tarista nu a cunoscut o miscare culturala si nationala comparabila cu cele din Ardeal sau Bucovina, o elita locala capabila sa dea sens unei actiuni romanesti.Au existat desigur publicatii romanesti episodice ( “Basarabia”, “Glasul Moldovei”, “Cuvant moldovenesc”), conduse de intelectuali marcanti ai Basarabiei: Stefan Ciobanu, Ion Pelivan, Alexei Mateevici, Pantelimon Halippa, E. Gavrilita. Un lung proces de deznationalizare, instrumentat de puterea de la Petrograd, condusese la realitatea ca circa 90% din populatia romaneasca, preponderent rurala, era analfabeta. Inapoierea Basarabiei era traumatizanta pentru oamenii de cultura din Vechiul Regat care au trecut Prutul in acele zile. ( sursa, “Constantin Stere si unirea romanilor de la 1918″, Ovidiu Buruiana, Revista romana, anul XI, 2005)
Contact
Daca aveti o informatie importanta care se incadreaza in tematica pe care o abordam noi si pe care am specificat-o mai sus, si credeti ca aceasta ar putea constitui o stire care merita publicata, ne puteti contacta la adresa de email redactie@glasul.info sau la numarul de telefon: 0756212654.
Glasul.info
Contact: redactie@glasul.info
- 26 Aprilie 1917 – Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare - 26 aprilie 2025
- 25 Aprilie 1954 – O situaţie aproape incredibilă, numele unor români decedați maghiarizate pe adeverințele de înhumare - 25 aprilie 2025
- 24 Aprilie 1877 – Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină - 24 aprilie 2025
Urmaresc cu interes postarile Dstra. Cu tot “reactionarismul” afisat, asi prefera, eventual, o colaborare larga.
Mihai Dascalu / Chisinau / 23.01.2015
Buna ziua,
Suntem deschisi oricarei colaborari. Cat despre motivul pentru care noi ne
consideram “reactionari”, cu tot riscul de a starni controverse legate de
anumite conotatii ascunse ale cuvantului, am mai discutat despre asta si
oferit explicatii deja:
http://glasul.info/2015/01/13/de-ce-este-reactionar-glasul-moldovei-romanii-un-popor-de-contrarevolutionari/
Noi ne dorim trezirea constiintei romanilor. Cei care au puterea sa
inteleaga de ce ne-am autonumit noi “reactionari” vor avea si puterea sa
inteleaga si situatia in care se gaseste acum neamul romanesc.
Buna ziua,
Am fost coleg de clasa si prieten cu Mircea Buie intre 1982-1985 si am invatat impreuna limba maghiara la Scoala de Ofiteri Activi a Ministeruli de Interne, specialitatea Securitate. In august 2006 am fost amandoi trecuti in rezerva dimpreuna cu alti cateva sute de ofiteri vorbitori ai aceleiasi limbi, la cererea unor grupari de interese ce controlau anumite categorii de decizii ale structurilor superioare ale statului roman.
Mircea Buie a fost cel mai bun dintre noi!
Ii regret si pierderea prematura, in urma cu aproape un an, dar si recunoasterea doar postuma a calitatilor sale, de catre ACMMR.