<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>ALBANIA Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/albania/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/albania/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sat, 25 May 2024 03:40:22 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>ALBANIA Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/albania/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>La 23 martie 1914 erau martirizați de greci preotul Haralambie Balamaci și fratele său Steriu Balamaci din Corița/Corcea, Albania</title>
		<link>https://glasul.info/2020/03/23/la-23-martie-1914-erau-martirizati-de-greci-preotul-haralambie-balamaci-si-fratele-sau-steriu-balamaci-din-corita-corcea-albania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/03/23/la-23-martie-1914-erau-martirizati-de-greci-preotul-haralambie-balamaci-si-fratele-sau-steriu-balamaci-din-corita-corcea-albania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Mar 2020 14:19:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[1914]]></category>
		<category><![CDATA[23 martie]]></category>
		<category><![CDATA[ALBANIA]]></category>
		<category><![CDATA[antarți]]></category>
		<category><![CDATA[Corcea]]></category>
		<category><![CDATA[Corița]]></category>
		<category><![CDATA[Korça]]></category>
		<category><![CDATA[martirizați]]></category>
		<category><![CDATA[mitropolitul Ghermanos]]></category>
		<category><![CDATA[preotul Haralambie Balamaci]]></category>
		<category><![CDATA[Steriu Balamaci]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=108064</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pentru utilizarea și promovarea limbii române, Haralambie Balamaci și fratele său Steriu Balamaci din Corița, Albania, au fost hăcuiți cu&#8230;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/03/23/la-23-martie-1914-erau-martirizati-de-greci-preotul-haralambie-balamaci-si-fratele-sau-steriu-balamaci-din-corita-corcea-albania/">La 23 martie 1914 erau martirizați de greci preotul Haralambie Balamaci și fratele său Steriu Balamaci din Corița/Corcea, Albania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<hr class="wp-block-separator"/>



<p>Pentru utilizarea și promovarea limbii române, Haralambie Balamaci și fratele său Steriu Balamaci din Corița, Albania, au fost hăcuiți cu baionetele de către bandele de antarţi (grupări paramilitare formată din greci) , la instigarea mitropolitului Ghermanos și a fratelui său Sotir, precum și a altor  mitropoliţi greci.</p>



<hr class="wp-block-separator"/>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">&#8220;Pe data de 23 martie 1914, <strong>Părintele Haralambie Balamace</strong> împreună cu alți trei români/aromâni, <strong>era martirizat (jupuit de viu și străpuns cu baioneta)</strong> la Korcea pentru faptul că slujea lui Hristos în limba română și se lupta pentru identitatea românească.&#8221;, scrie <a href="http://www.armatolii.org.ro/noutati/comemorarea-martirilor-romani-din-balcani-104-ani-de-la-martirizarea-parintelui-haralambie-balamace-de-catre-antartii-greci.html"><strong>armatolii.org.ro</strong></a></p>



<div class="wp-block-image is-style-default"><figure class="aligncenter size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/03/Asasinare-Haralambie-Balama.jpg" alt="" class="wp-image-108075"/><figcaption>La 23 martie 1914 erau martirizați de greci preotul Haralambie Balamaci și fratele său Steriu Balamaci din Corița/Corcea, Albania, Foto: Facebook / NEAMUNIT</figcaption></figure></div>



<p class="has-medium-font-size">Limba română, cultura română și neamul românesc au fost prigonite de-a lungul secolelor pretutindeni, atât pe pământurile noastre strămoșești, cât și în jurul acestora. În anul 2015, Glasul.info publica un articol despre un documentar inedit, intitulat <a href="https://glasul.info/2015/02/22/in-spatele-istoriei-primul-documentar-despre-aromanii-din-albania/">“În spatele istoriei”</a>, unul dintre primele documentare serioase moderne despre aromânii din Albania.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">&#8220;“În spatele istoriei” este o colecție de povești despre aromânii din Albania: povestea școlii și bisericii românești din Corcea (n.r. Corița / Korça)  precum și cea a fondatorului acestor două instituții, <strong>Preotul Haralambie Balamace – PapaLambru</strong>, cum a rămas el în conștiința populară. <strong>Moartea sa martirică (a fost ucis de antarții greci)</strong>, puțin cunoscută chiar și în Albania, a lăsat în urmă un cântec.&#8221;, publicam noi la acea vreme</p>



<p class="has-medium-font-size"> Acesta este cântecul dedicat părintelui Haralambie /  <strong>PapaLambru</strong> de către comunitatea aromânilor: </p>



<p class="has-medium-font-size">Abia la 14 aprilie 1914, publicația <strong><em>&#8220;Românul&#8221;</em></strong>, din Arad, publica în numărul 73 al ziarului, vestea despre <strong><em>&#8220;Masacrul de la Corița&#8221;</em></strong>, din Albania, petrecut pe 23 martie 1914</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">&#8220;De la un bun frate aromân primim următoarele rânduri: Firul telegrafic ne-a adus trista știre că <strong>marele naţionalist părintele Haralambie Balamaci</strong>, <strong>a fost asasinat la Corita de soldaţii greci</strong> sub îndemnul mitropolitului Ghermanos, împreună cu fratele său Sotir şi alti trei notabili. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color"><strong>Crezusem că în urma încheierii păcii de la Bucureşti se pusese capăt martirajului aromânilor</strong>, dar amar ne-am înşelat. Nu trecură câteva luni şi <strong>bulgarii răpuseră viaţa neuitatului patriot Zica din Petrici</strong> cu intenţia să înăbuşe orice mişcare românească în regiunea Petriciului. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Credeam că bulgarii o făceau din ura ce o aveau în contra românilor pentru teritoriul anexat, dar nu ne aşteptam la<strong> crima monstruoasă comisă de aliatul Țării Româneşti,</strong> de acela care pretinde mâna principesei Elisabeta, <strong>asupra celuia ce era sufletul vieţii aromâneşti din Albania centrală, din falnica Corcea. </strong></p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Setea oarbă de sânge ce au grecii în contra a tot ce este românesc în Balcani și Pind şi-au manifestat-o acum cu răpunerea vieții şi <strong>mutilarea în modul cel mai barbar a celui mai mare patriot aromân, al unui naţionalist de frunte, a neuitatului preot Haralambie Balamaci.</strong></p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color"><strong> Nu e pană să descrie martirajul şl torturajul la care au fost supuşi acei cinci fruntaşi ai a românismului din Albania</strong> de către soldaţii lui Constantin al XI Bulgaroctonul, al aceluia de care regele Carol l-a salvat de ruşinea pe care era să o aibă în al doilea război balcanic prin participarea bravei armate române. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Pentru noi românii pierderea prea iubitului nostru prelat părintele Balamaci este ireparabilă, căci aromânismul din Albania a primit o lovitură mortală. El va servi drept icoană celora ce mai luptă pentru menţinerea rasei româneşti în Pind şi Balcani.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color"> E de datoria Țării Româneşti să spuie celor din Atena să puie capăt urgiei lor sălbatece şi pornirilor lor zuluşe în contra a tot ce e aromânesc, nefiind demn din partea României să stea alături cu călăii fiilor ei din Pind şi Balcani, dând în căsătorie pe prinţesa ca să devie regina unui popor de asasini. Fac apel la fraţii mei Aromâni de luptă să jure răsbunare călăilor neamului nostru şi la un  nou atac să se răspunză prin atac şl nu prin protestări platonice. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Demnitatea României cere o reparaţie exemplară. Nu poate exista o alianţă între România şi Grecia atâta timp, cât ea va fi zidită pe cadavrele fraţilor noştri, a martirilor aromâni căzuţi victime furiei sanguinare a bandelor şi armatelor greceşti. &#8220;, scria la 14 aprilie 1914 publicația <strong><em>&#8220;Românul&#8221;</em></strong>, din Arad </p>



<hr class="wp-block-separator"/>



<p class="has-background has-medium-font-size has-cyan-bluish-gray-background-color">&#8221; 23 martie 1914 martirizarea preotului aromân din Koritza, Albania, Haralambie Balamaci, pentru că a slujit Sfânta Liturghie în dialect aromân.<br>O istorie despre mărturisirea credinței și a propriei identități, despre tărie morală și verticalitate sufletească. Despre curajul de a nu renunța la Adevăr atunci când mai marii o cer. &#8220;, a scris pe facebook Asociația &#8220;Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei&#8221;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='La 23 martie 1914 erau martirizați de greci preotul Haralambie Balamaci și fratele său Steriu Balamaci din Corița/Corcea, Albania' data-link='https://glasul.info/2020/03/23/la-23-martie-1914-erau-martirizati-de-greci-preotul-haralambie-balamaci-si-fratele-sau-steriu-balamaci-din-corita-corcea-albania/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/03/23/la-23-martie-1914-erau-martirizati-de-greci-preotul-haralambie-balamaci-si-fratele-sau-steriu-balamaci-din-corita-corcea-albania/">La 23 martie 1914 erau martirizați de greci preotul Haralambie Balamaci și fratele său Steriu Balamaci din Corița/Corcea, Albania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/03/23/la-23-martie-1914-erau-martirizati-de-greci-preotul-haralambie-balamaci-si-fratele-sau-steriu-balamaci-din-corita-corcea-albania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Câinii salvatori din România caută victimele cutremurului din Albania</title>
		<link>https://glasul.info/2019/11/29/cainii-salvatori-din-romania-cauta-victimele-cutremurului-din-albania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/11/29/cainii-salvatori-din-romania-cauta-victimele-cutremurului-din-albania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 29 Nov 2019 06:56:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[ALBANIA]]></category>
		<category><![CDATA[Câinii salvatori din România]]></category>
		<category><![CDATA[CCU]]></category>
		<category><![CDATA[Clubul Câinilor Utilitari]]></category>
		<category><![CDATA[victimele cutremurului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=105191</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Challapa și Billy, câini utilitari special instruiți, participă în aceste zile la misiunea de căutare și salvare a victimelor  cutremurului&#8230;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/11/29/cainii-salvatori-din-romania-cauta-victimele-cutremurului-din-albania/">Câinii salvatori din România caută victimele cutremurului din Albania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size">Challapa și Billy, câini utilitari special instruiți, participă în aceste zile la misiunea de căutare și salvare a victimelor  cutremurului din Albania.</p>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size">Câinii participă la misiune alături de stăpânii lor, Vlad Popescu și Romică Chințoi, ambii voluntari la Clubul Câinilor Utilitari (CCU) din București. Aceștia au decolat marți seară cu două aeronave Hercules de la Baza aeriană 90 cu destinația Tirana. </p>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-medium-font-size">Echipele române intervin de miercuri dimineață, în sprijinul autorităților din Albania, în urma cutremurului în care peste 40 de persoane au decedat. Echipele de intervenție au reușit alături de câinii special antrenați să recupereze de sub dărâmături mai multe persoane decedate, printre care și un cuplu, pe care salvatorii i-au găsit îmbrățișați.</p>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">“Este o misiune grea pentru noi, fiind practic prima intervenție reală a clubului în caz de cutremur. De asemenea, au fost numeroase replici care ne-au pus în dificultate, deoarece sunt mult cladiri grav avariate și care riscă să se prabușească în orice moment. Sperăm să se încheie curând căutările și să ne întoarcem acasă cu bine, atât noi, cât și cățeii”, a declarat de la fața locului Vlad Popescu,  fondator al Clubului Câinior Utilitari.</p>
</div></div>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">“Un câine salvator are eficiență sporită în detecția persoanelor surprinse în astfel de situații.Acesta se deplasează rapid prin dărâmături și poate pătrunde în zone periculoase și spații înguste, fiind astfel esențiali în localizarea victimelor. Pregătirea unui astfel de câine însumează aproximativ 1000 de ore de antrenament și simulari de cutremur în diferite condiții meteo și în zone greu accesibile pentru oameni”, a declarat Romica Chintoi, voluntar la Clubul Câinilor Utilitari.</p>
</div></div>



<div class="wp-block-group"><div class="wp-block-group__inner-container is-layout-flow wp-block-group-is-layout-flow">
<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Cele două echipele om-câine ale CCU prezente în Albania sunt atestate în cadrul programelor organizate de Ministerul Afacerilor Interne la Centrul Chinologic &#8220;Aurel Greblea&#8221; – Sibiu, iar intervenția din Albania are loc în cadrul protocolului semnat de CCU cu Departamentul pentru Situații de Urgență.</p>
</div></div>
</div></div>



<ul class="wp-block-list"><li>Clubul Câinilor Utilitari este o organizație non-profit ce are ca scop formarea de echipe om-câine, pentru activități  de căutare și salvare în mediu urban și natural, pentru a localiza persoane dispărute sau supraviețuitori prinși sub  dărâmături în urma unor evenimente precum cutremure sau alunecări de teren. În cadru ONG-ului sunt 10 câini atestați  dintre care: 4 cu dublă atestare pentru căutare în mediu urban (dărâmătură, cutremur) și natural (pădure, câmpie), 4 cu atestat pentru căutarea în mediu natural și 2 pentru căutarea în mediu urban. Pe lângă aceștia, alți 10 câini sunt în curs de pregătire și atestare. <br> **Clubul Câinilor Utilitari își desfășoară activitatea exclusiv pe baza de voluntariat, iar pentru a susține pregatirea câinilor pentru intervenții puteți dona aici: <a href="https://doneaza.pago.ro/caini-de-utilitate-sociala/">https://doneaza.pago.ro/caini-de-utilitate-sociala/</a></li></ul>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Câinii salvatori din România caută victimele cutremurului din Albania' data-link='https://glasul.info/2019/11/29/cainii-salvatori-din-romania-cauta-victimele-cutremurului-din-albania/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/11/29/cainii-salvatori-din-romania-cauta-victimele-cutremurului-din-albania/">Câinii salvatori din România caută victimele cutremurului din Albania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/11/29/cainii-salvatori-din-romania-cauta-victimele-cutremurului-din-albania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Albania catre ambasadorul SUA care vrea sa impuna reforma in justitie: &#8220;Cine naiba te crezi ba?&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/02/14/albania-catre-ambasadorul-care-vrea-impuna-reforma-justitie-cine-naiba-crezi/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/02/14/albania-catre-ambasadorul-care-vrea-impuna-reforma-justitie-cine-naiba-crezi/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 14 Feb 2018 22:35:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[Adriatik Llalla]]></category>
		<category><![CDATA[ALBANIA]]></category>
		<category><![CDATA[Ambasadorul SUA]]></category>
		<category><![CDATA[Cine naiba te crezi]]></category>
		<category><![CDATA[Donald Lu]]></category>
		<category><![CDATA[impuna]]></category>
		<category><![CDATA[reforma in justitie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=32784</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Albania catre ambasadorul SUA care vrea sa impuna reforma in justitie: &#8220;Cine naiba te crezi ba?&#8221; Nu doar la noi&#8230;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/02/14/albania-catre-ambasadorul-care-vrea-impuna-reforma-justitie-cine-naiba-crezi/">Albania catre ambasadorul SUA care vrea sa impuna reforma in justitie: &#8220;Cine naiba te crezi ba?&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Albania catre ambasadorul SUA care vrea sa impuna reforma in justitie: &#8220;Cine naiba te crezi ba?&#8221; </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Nu doar la noi in Romania isi face de cap ambasadorul SUA, intrand cu bocancii in ceea ce credeam multi dintre noi in marea noastra naivitate ca este vitrina cu bibelouri sistemului de justitie, adica DNA-ul, ci si in Albania. Intre ambasadorul american de la Tirana si procurorul general al Albaniei a pornit un razboi al declaratiilor, oficialul albanez acuzandu-l pe diplomatul american ca vrea sa manipuleze politica interna a Albaniei si sa impuna politica externa a lui George Soros, sugerand astfel ca ambasadorul american ar fi un agent al controversatului miliardar. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Vedem astfel ca avem de a face cu un fenomen la nivel global, initiat inca de pe vremea administratiei lui Barack Obama, punandu-se in aplicare unele dintre planurile singurului om din SUA capabil sa implementeze cu usurinta propria sa politica in afara continentului nord american:</span></p>
<p><div class="message_box success"><p><span style="font-size: 14pt;">Morton Abramowitz, director al institutului Carnegie Endowment for International Peace, l-a numit pe George Soros ca fiind <em><span style="color: #ff0000;"><strong>“singurul om din Statele Unite care are propria politica externa si care poate sa o implementeze”^1. (^1 Criza economica si profetii ei, de Charles R. Morris)</strong></span></em></span></p></div></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Albania catre ambasadorul SUA care vrea sa impuna reforma in justitie: &#8220;Cine naiba te crezi ba?&#8221;</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Spre deosebire de atmosfera de aici de pe la noi de pe plaiurile mioritice, unde procurorul general al Romaniei a achiesat imediat la orice propuneri, oricat ar fi fost ele de imbecile si de nocive funtionarii statului roman, venite din partea americanilor, in Albania sta treaba cu totul si totul diferit, albanezii chiar avand  cu un procuror general adevarat, nu un avatar inert trecut prin cosul de baschet. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">La fel cum la noi si-au suflat mucii Klemm si predecesorii sai in bucataria interna a statului roman, si in Albania omologii americani au incercat aceeasi reteta trasa la indigo, insa acolo bastinasii n-au acceptat intruziunile de ordin politic, economic si ideologic ale americanilor. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Sub acelasi pretext tampit al unei asa zise necesitati de reforme a justitiei au incercat americanii sa-si bage coada prin intermediul ambasadorului american Donald Lu si in treburile interne ale Albaniei, insa acolo autoritatile statului au reactionat decisiv:</span></p>
<p><div class="message_box success"><p><span style="font-size: 14pt;">„Ambasadorul SUA considera ca are controlul asupra viitorului procuraturii atunci cand incearca santajul asupra unor institutii sau revocand vize cu scopul de a inchide unele anchete. Atat el cat si altii vor trebui sa inteleaga ca pentru a-si exercita datoriile legislative si constitutionale, procurorii nu au nevoie de vreo viza. Acest tip de presiuni din partea ambasadorului SUA la Tirana, este asemanator cu tipologia pusa in practica de George Soros, cu scopul manipularii opiniei publice si a subminarii institutiilor&#8221;, a declarat procurorul general al Albaniei, Adriatik Llalla.</span></p></div></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Albania catre ambasadorul SUA care vrea sa impuna reforma in justitie: &quot;Cine naiba te crezi ba?&quot;' data-link='https://glasul.info/2018/02/14/albania-catre-ambasadorul-care-vrea-impuna-reforma-justitie-cine-naiba-crezi/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/02/14/albania-catre-ambasadorul-care-vrea-impuna-reforma-justitie-cine-naiba-crezi/">Albania catre ambasadorul SUA care vrea sa impuna reforma in justitie: &#8220;Cine naiba te crezi ba?&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/02/14/albania-catre-ambasadorul-care-vrea-impuna-reforma-justitie-cine-naiba-crezi/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Deputatul Constantin Codreanu: “Albania devine un exemplu pentru alte state balcanice în recunoașterea minorităţilor naţionale. Aromânii pot conta pe ajutorul cultural al României”</title>
		<link>https://glasul.info/2017/10/25/deputatul-constantin-codreanu-albania-devine-exemplu-alte-state-balcanice-recunoasterea-minoritatilor-nationale-aromanii-conta-ajutorul-cultural-romaniei/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/10/25/deputatul-constantin-codreanu-albania-devine-exemplu-alte-state-balcanice-recunoasterea-minoritatilor-nationale-aromanii-conta-ajutorul-cultural-romaniei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 Oct 2017 14:28:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[ALBANIA]]></category>
		<category><![CDATA[Aromânii.ajutorul cultural al României]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Codreanu]]></category>
		<category><![CDATA[Deputatul]]></category>
		<category><![CDATA[Exemplu]]></category>
		<category><![CDATA[naţionale]]></category>
		<category><![CDATA[recunoașterea minorităţilor]]></category>
		<category><![CDATA[state balcanice]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=31434</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Deputatul Constantin Codreanu: “Albania devine un exemplu pentru alte state balcanice în recunoașterea minorităţilor naţionale. Aromânii pot conta pe ajutorul&#8230;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/25/deputatul-constantin-codreanu-albania-devine-exemplu-alte-state-balcanice-recunoasterea-minoritatilor-nationale-aromanii-conta-ajutorul-cultural-romaniei/">Deputatul Constantin Codreanu: “Albania devine un exemplu pentru alte state balcanice în recunoașterea minorităţilor naţionale. Aromânii pot conta pe ajutorul cultural al României”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Deputatul Constantin Codreanu: “Albania devine un exemplu pentru alte state balcanice în recunoașterea minorităţilor naţionale. Aromânii pot conta pe ajutorul cultural al României”.</span></p>
<div>
<p><span style="font-size: 14pt;">Marți, 24 octombrie, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul PMP Constantin Codreanu, a primit la Parlament vizita domnilor Enkelejd Collaku, președinte al Asociației Aromânilor din Albania și Sterjo Naciku, reprezentantul acestei asociații în România.</span></p>
</div>
<div><span style="font-size: 14pt;">„Le-am transmis tinerilor lideri români că decizia Parlamentului Albaniei din 13 octombrie, de recunoaștere a minorității naționale aromâne, prin adoptarea legii pentru protecția minorităților naționale, este admirabilă.</span></div>
<div></div>
<div><span style="font-size: 14pt;">În acest sens, am susținut la tribuna Camerei Deputaților o declarație politică referitoare la noul statut de minoritate națională ce le permite aromânilor să primească sprijin concret din partea României ca stat înrudit.</span></div>
<div></div>
<div><span style="font-size: 14pt;">Exemplul albanez ar trebui urmat și de alte state restanțiere la acest capitol, inclusiv Grecia și Bulgaria, state membre ale Uniunii Europene, care să recunoască oficial existenţa pe teritoriul lor a minorităţilor naţionale. Aceste state trebuie să respecte drepturile identitar-culturale, lingvistice, religioase şi social-politice de care beneficiază minoritățile naţionale din orice societate autentic democratică, cum ar fi România, un stat exemplu în această speță”, a declarat preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.</span></div>
<div></div>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Deputatul Constantin Codreanu: “Albania devine un exemplu pentru alte state balcanice în recunoașterea minorităţilor naţionale. Aromânii pot conta pe ajutorul cultural al României”</span></h2>
<div></div>
<div><span style="font-size: 14pt;">Deputatul Constantin Codreanu a adăugat:</span></div>
<div></div>
<div><span style="font-size: 14pt;"> „Am căzut de acord asupra unei vizite oficiale în Albania, pentru a-i putea întâlni în comunitățile locale pe frații aromâni și a cunoaște situația la fața locului, dar și pentru a purta un dialog constructiv cu autoritățile albaneze de care depinde cooperarea noastră în beneficiul minorității aromâne înrudite. </span></div>
<div></div>
<div><span style="font-size: 14pt;">Vom pune la punct o listă completă a localităților din Albania în care frații aromâni dețin o pondere de peste 20% pentru a ști unde anume să ne concentrăm efortul de sprijin, dar și pentru a demara o campanie de înfrățire a acestora cu localități din România”.</span></div>
<p>Comunicat de presa primit de la președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grup PMP)<em> </em></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Deputatul Constantin Codreanu: “Albania devine un exemplu pentru alte state balcanice în recunoașterea minorităţilor naţionale. Aromânii pot conta pe ajutorul cultural al României”' data-link='https://glasul.info/2017/10/25/deputatul-constantin-codreanu-albania-devine-exemplu-alte-state-balcanice-recunoasterea-minoritatilor-nationale-aromanii-conta-ajutorul-cultural-romaniei/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/25/deputatul-constantin-codreanu-albania-devine-exemplu-alte-state-balcanice-recunoasterea-minoritatilor-nationale-aromanii-conta-ajutorul-cultural-romaniei/">Deputatul Constantin Codreanu: “Albania devine un exemplu pentru alte state balcanice în recunoașterea minorităţilor naţionale. Aromânii pot conta pe ajutorul cultural al României”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/10/25/deputatul-constantin-codreanu-albania-devine-exemplu-alte-state-balcanice-recunoasterea-minoritatilor-nationale-aromanii-conta-ajutorul-cultural-romaniei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pasapoartele romanesti, o noua speranta pentru vlahii din Albania</title>
		<link>https://glasul.info/2014/12/19/pasapoartele-romanesti-o-noua-speranta-pentru-vlahii-din-albania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2014/12/19/pasapoartele-romanesti-o-noua-speranta-pentru-vlahii-din-albania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 19 Dec 2014 02:35:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Diaspora romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[ALBANIA]]></category>
		<category><![CDATA[CETATENIA ROMANA]]></category>
		<category><![CDATA[Pasapoartele romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[vlahii din Albania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2220</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Dupa ce parlamentarii romani au simplificat obtinerea cetateniei romane de catre persoanele cu origini romanesti din statele vecine Romaniei, Republica&#8230;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/12/19/pasapoartele-romanesti-o-noua-speranta-pentru-vlahii-din-albania/">Pasapoartele romanesti, o noua speranta pentru vlahii din Albania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Dupa ce parlamentarii romani au simplificat obtinerea cetateniei romane de catre persoanele cu origini romanesti din statele vecine Romaniei, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria dar si pentru cei din tarile balcanice, pentru cei cunoscuti si sub numele de aromani, macedoromani, istroromani, meglenoromani, saraceni sau vlahi, a inceput sa se intrevada o noua speranta si pentru vlahii din Albania.</p>
<p>Multi dintre vlahii din Albania se gandesc acum sa-si obtina pasaportul romanesc pentru a putea calatori liber in Uniunea Europeana, pentru a putea studia ori chiar pentru a lucra in tarile din UE. Cei care si-au depus cererile pentru obtinerea cetateniei romane sunt de regula persoanele active si cele tinere, cei mai batrani dintre vlahii din Albania manifestand un interes mai scazut fata de aceasta posibilitate.</p>
<h2><strong>Pasapoartele romanesti, o noua speranta pentru vlahii din Albania</strong></h2>
<p>Perspectivele care se deschid in fata vlahilor din Albania dupa ce au in mana pasaportul romanesc ii fac pe acestia sa creada si sa spere intr-un viitor mai bun de aici incolo. Familiile de vlahi sunt foarte unite si se ajuta intre ele, facand eforturi pentru a-si trimite tinerii la studii in strainatate cu speranta unor locuri de munca bine platite dupa incheierea studiilor.</p>
<p>Sunt cateva conditii minime pentru ca o persoana sa fie eligibila pentru a obtine cetatenia romana printre care un cazier curat, cunostinte de limba romana si de istorie a civilizatiei romanesti.</p>
<p><figure id="attachment_2221" aria-describedby="caption-attachment-2221" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/12/vlahii-din-albania-1-1.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-2221" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/12/vlahii-din-albania-1-1.jpg" alt="Pasapoartele romanesti, o noua speranta pentru vlahii din Albania" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-2221" class="wp-caption-text">Pasapoartele romanesti, o noua speranta pentru vlahii din Albania, sursa foto: wikipedia.org</figcaption></figure></p>
<p>&nbsp;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Pasapoartele romanesti, o noua speranta pentru vlahii din Albania' data-link='https://glasul.info/2014/12/19/pasapoartele-romanesti-o-noua-speranta-pentru-vlahii-din-albania/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/12/19/pasapoartele-romanesti-o-noua-speranta-pentru-vlahii-din-albania/">Pasapoartele romanesti, o noua speranta pentru vlahii din Albania</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2014/12/19/pasapoartele-romanesti-o-noua-speranta-pentru-vlahii-din-albania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
