Unul dintre agenții de influență ai Ungariei în Transilvania a fost episcopul Ioan Lemeni (n.r. maghiarizat Lemeny), mare simpatizant al revoluționarilor unguri de la 1848  și a guvernului maghiar de la Pesta condus de Lajos Kossuth.

Ioan Lemeni, care a fost între 1833-1853 episcop român unit (n.r. greco-catolic) al Episcopiei de Făgăraș, cu sediul la Blaj, a fost un adevărat agent de maghiarizare a românilor din Ardeal.

“Un grup de studenţi şi profesori sunt eliminaţi şi respectiv înlăturaţi din şcolile Blajului, luând drumul altor centre ardelene: Cluj, Sibiu şi din Ungaria. Episcopul Ioan Lemeni confirmă în 18 aprilie 1848 că acei ce răspândeau chemarea adresată românilor pentru a-i convoca la o Adunare naţională la Blaj pe Duminica Tomei erau „acei care în 1848 au fost eliminaţi de aici şi pe baza unui atestat dat de preposit şi-au continuat studiile în alte locuri””.

Din păcate s-a vorbit și se vorbeste încă poate prea puțin despre istoria tragică și tristă a deznaționalizării românilor din Transilvania, atât la nivel lingvistic, religios cât și ideologic. Maghiarizarea reprezintă însă principalul proces de deznaționalizare al românilor ardeleni.

Citiți și: Episcopul Lemeni (Lemeny), agent de maghiarizare al românilor din Transilvania

Recent, am avut surpriza să constatăm că există inițiative de spălare a imaginii episcopului „român” unit Ioan Lemeni, încercându-se pentru acesta creionarea unui portert de patriot român care lupta pentru idealuri naționale, când adevarul tragic și deosebit de urât ne arată exact contrariul, acela că de fapt el era un sinistru agent de maghiarizare care se folosea de religie pentru a-i forța pe românii ardeleni să-și lepede limba strămoșească și să învețe ungurește.

„Au prins atunci maghiarii sa umble cu vicleniile pe langa romani. Nu, – ca le vor da drepturi daca se maghiarizeaza. Parerea aceasta de a maghiariza pe romani a plecat de la unul Szechenyi. Cum au dat de aceasta idee, s-au si gandit ungurii ca aici e salvarea. Conducatorii de la Budapesta au pus limba ungureasca in scoli, in actele oficiale, in dregatoriile statului, peste tot. Au sucit capul catorva romani si i-au trecut de partea lor. Au aruncat cate un os din lefile imparatiei unguresti si i-au asmutit pe fratii lor. Un episcop unit, Lemeny, se inconjurase de un alai maghiarizat, impungea pe romani sa invete limba maghiara si intorcea liturghia din latina pe graiul maghiar.„, Ilariu DOBRIDOR, „Oameni ridicati din taranime”, CARTEA SATULUI, 1944

Un alt act abominabil al episcopului Ioan Lemeni s-a desfășurat în anul 1839, atunci când i-a intentat proces lui Simion Bărnuţiu, profesorului catedrei de Filosofie şi Istorie a Seminarului din Blaj, pentru că acesta a avut îndrazneala să-și susțină lecțiile în limba română în loc de cea maghiară. În urma procesului intentat și de altfel „câștigat” de către episcopul Ioan Lemeni, profesorul Simion Bărnuţiu a fost dat afară din învățământ și obligat sa părăsească orașul Blaj.

Episcopul Ioan Lemeni a susținut și încurajat folosirea limbii maghiare în locul celei române atât în ritualurile religioase cât și în școlile și bisericile din Transilvania. Tot Lemeni a propus și susținut înlocuirea cărților religioase în limba română cu cele în limba maghiară.

Articolul 18 Aprilie 1848 – Trădarea episcopului Ioan Lemeni împotriva autorilor şi conducătorilor mişcării naţionale de la 1848 apare prima dată în Glasul.info.

La fel cum statuia lui Mihai Viteazul este ținută de antiromânul Ilie Bolojan la Oradea într-un depozit insalubru, la fel și bustul lui Emil Racoviță de la Cluj Napoca, demontat de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj, zace în pivnița Liceului Emil Racoviță din Cluj, lângă WC-ul instituției de învățământ.

Prin proiectul  „Reamenajare urbană a străzii Mihail Kogălniceanu, străzii Universității și străzilor adiacente” condus de arhitectul ungur Macalik Arnold Ernő, bustul lui Emil Racoviță de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj, cică nu se mai potrivea în peisaj. Modernizări s-au făcut și pe unde au fost monumente ungurești în Cluj, dar acolo nimeni nu s-a atins nici măcar de un “fir de păr” din statuile respective. S-a putut reamenaja în voie, fără “să se încurce” cineva de monumentele ungurești.

Clujul, un oraș tot mai antiromânesc: bustul lui Emil Racoviță ținut cu nasul lângă WC-ul școlii

“Bustul savantului Emil Racoviță a fost aruncat în pivnița Colegiului Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, după ce proiectanții care se ocupă de modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu au decis eliminarea lui de pe amplasamentul stradal“, scria Gazeta de Cluj la începutul lunii iulie 2023

“În 1920 Emil Racoviță a fost invitat ca profesor la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, unde a înființat primul institut de biospeologie din lume împreună cu prietenul și colegul său René Jeannel.”

Prin venirea lui Emil Racoviță la Cluj-Napoca, savant de renume mondial, prestigiul acestui oraș a început să crească și să însemne ceva la nivel internațional. Cum să-ți vină în minte să-l arunci pe Emil Racoviță într-o pivniță și să umpli Clujul cu statuile unor unguri iluștri anonimi la nivel mondial? LA FEL CA LA ORADEA! Aceeași rețetă antiromânească împuțită!

La fel se întâmplă și cu alte monumente românești din Cluj-Napoca, unde prin același stil hunic heirupist de “reamenajare”, au fost lăsate fără socluri și fără plăcuțele pe care era înscris numele și anii între care au trăit respectivele personalități. Astfel, au rămas fără soclu și plăcuțe statuile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga și monumentul dedicat Școlii Ardelene.

Statuia lui Iuliu Maniu, de dată mai recentă, n-a scăpat nici ea de această batjocură: a fost de asemenea coborâtă de pe soclu și acum zace printre moloz, într-un adevărat șantier, deși a fost inaugurată acum câțiva ani, în 2019, avea un soclu corespunzător și totul era ok. Până a înnebunit Boc și ceata de huni arhitecți, anticulturali.

Articolul Boc la fel de antiromân ca și Bolojan! Statuile românești prin pivnițe sau prin moloz, statuile ungurești puse în valoare! apare prima dată în Glasul.info.

Actorii clujeni trag semnale de alarmă împotriva trădării culturii naționale din partea unui primar care se dovedește pe zi ce trece tot mai antiromân, făcând jocurile cine știe cui…

Statuile lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga văduvite de plăcile pe care erau scrise numele lor și anii între care au trăit. Bine că se preocupă și se dă peste cap Boc pentru Untold, pentru subcultură, grobianism și vulgaritate…

“România Educată” a șefului lui Emil Boc, reprezintă cumva o luptă nedeclarată împotriva culturii veritabile a neamului românesc?

“Mă numesc Emanuel Petran. Sunt actor și regizor aici la Teatrul Național (n.r. Teatrul Național din Cluj-Napoca). Sunt aici împreună cu doamna Ciută din Carei pentru a face o reparație morală, pe care domnul Boc nu dorește s-o facă cu niciun chip deși i se atrage atenția de foartă mult timp.

Am pus la statuia lui Mihai Eminescu și a lui Lucian Blaga numele lor, ca lumea, cei care vin și cei care nu știu, să știe cine sunt aceștia doi. Pentru cei care nu știu, aceștia doi sunt unii dintre cei care au pus bazele culturii românești. De aceea, statuile lor se află la loc de cinste în fața Teatrului Național.

Sunt mirat că oamenii de cultură din Cluj nu sar în sus și nu sunt disperați de faptul că ștergându-se numele lor de fapt se șterge identitatea culturii românești, cea care, deși ei sunt cei care au făcut ca noi să putem să fim aici. Eu să fiu actor la Teatrul Național, dumnealor să slujească cultura românească…

Și acum mă întorc la domnul Boc. Domnul Boc, care susține Untold-ul, unde se știe foarte bine că a venit domnul Gheboasă într-o zonă absolut subculturală și a desființat ceea ce acești oameni (n.r. Mihai Eminescu și Lucian Blaga) au reușit să pună bazele și noi continuăm, și în timp ce slujește pe domnul Gheboasă, domnul Boc dă jos numele orifeilor culturii românești.

Problema mea este următoarea: domnule Boc, de ce faceți acest lucru? Cine vă obligă să faceți acest lucru? Din câte știm, dumneavoastră sunteți român. Și dumneavoastră sunteți într-un fel continuatorul … într-un fel …. continuatorul a ceea ce au făcut acești doi corifei. De ce faceți aceste lucruri? Pentru ce? Cine vă plătește? Că din proprie inițiativă n-ați putea face așa ceva! De ce ar face cineva așa ceva?”, a spus actorul clujean Emanuel Petran în cadrul unei acțiuni inedite de protest în fața Teatrului Național din Cluj-Napoca

“Astăzi, împreună cu doamna Daniela Ciută am făcut o reparație morală, pe care domnul Boc & Co. nu vor să o facă cu niciun chip, deși promit mereu că o vor face. Dar, faptele vorbesc, nu declarațiile.

Astfel, sătui de vorbele lui, am hotărât să punem, după posibilitățile noastre, numele și anii în care au trăit, pe statuile din fața Teatrului Național Cluj, ale lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga.

Domnule Boc, știm că Gheboasă este mai important pentru dumneavoastră, fiindcă vă aduce bani, dar Eminescu și Blaga sunt importanți pentru noi, românii, fiindcă ne-au dat identitate. Dumneavoastră o ștergeti și puneți in locul ei pe Gheboasă!

Orice aș putea spune altceva despre dumneavoastră este de prisos!”, a scris pe facebook actorul clujean Emanuel Petran

Articolul (VIDEO) Actorii clujeni trag semnale de alarmă împotriva trădării culturii naționale din partea unui primar care se dovedește pe zi ce trece tot mai antiromân apare prima dată în Glasul.info.