Comunitatea românească din Serbia trăieşte în două regiuni, în Voivodina şi în Serbia de nord-est, în zona cunoscută generic ca Valea Timocului.

În Voivodina etnicii români locuiesc în special în districtul Banatul de Sud, în comunele Alibunar, Vârşeţ, Biserica Albă, Panciova, Plandiste, Cuvin, Covăciţa. În Valea Timocului, elementul românesc este prezent în districtele Branicevo (comunele Veliko Gradişte, Golubac, Zabari, Zagubica, Kucevo, Malo Crnoce, Petrovac na mlavi, Pojarevac), Pomoravlje (comunele Despotovac, Jagodina, Svilajnac, Ciuprija), Born (comunele Bor, Kladovo, Majdanpek, Negotin) şi Zajecear (comunele Boljevac, Zajecear).

Cele mai vechi organizaţii cu caracter românesc, după momentul înfiinţării, sunt: Societatea de Limba Română – SLR (anul 1962) şi Comunitatea Românilor din Serbia (CRS, fostă CRI), în 1990, pentru Voivodina, respectiv Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia – MDRS (1991) şi Forumul pentru Cultura „Vlahilor” (1992).

Cu ce se confrunta comunitatea românească din Serbia

Comunitatea Românilor din Serbia a fost prima organizaţie cu caracter socio-cultural a românilor din Voivodina şi din Serbia, având, iniţial, şi filiale în Timoc. În Serbia de nord-est procesul de afirmare a identităţii românilor/„vlahilor” este susţinut de Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia, Asociaţia culturală „Ariadnae Filum”,

Asociaţia culturală „Curcubeul”, Federaţia Rumânilor din Sârbie – FRS (înfiinţată în 2005), Asociaţia Românilor Ortodocşi de la Malainiţa. În regiune se manifestă viziuni diferite asupra identităţii asumate – român, „vlah-rumân” – care sau accentuat după crearea Consiliului Naţional „Vlah” (CNV), în anul 2006.

Principalele probleme cu care se confruntă comunitatea românească din Serbia:

•  Separarea artificială dintre români şi vlahi şi neacordarea drepturilor specifice minorităţilor naţionale pentru românii din Valea Timocului
•  Statutul Bisericii Ortodoxe Române (nerecunoscută prin Legea cultelor din Serbia);
•  Libertatea religioasă în Valea Timocului;
•  Lipsa cadrului legal care să permită retrocedarea bunurilor care au aparţinut comunităţii româneşti;
•  Situaţia dificilă a învăţământului în limba română;
•  Disputa între asociaţiile româneşti;
• Discrepanţa dintre cadrul legal în domeniu şi aplicarea sa efectivă de către autorităţi. 

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a efectuat o vizită de lucru în Serbia de Sud-Est, Valea Timocului, în vederea stabilirii unui dialog cu reprezentanţii comunităţii româneşti din această zonă. Agenda vizitei a cuprins întrevederi cu membrii comunităţii româneşti din oraşul Bor, precum şi întâlniri de lucru la Consulatul General al României la Zajecar, Protopopiatul Ortodox Român al „Daciei Ripensis” din Negotin, Biserica Ortodoxă Română cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din localitatea Malainiţa şi Primăria oraşului Negotin.

Ministerul Afacerilor Externe consideră că românii de peste hotare sunt parte integrantă a poporului şi spiritualităţii române. În perioada următoare, relaţia cu statul înrudit trebuie să treacă la o etapă superioară, prin întărirea comunicării şi a parteneriatelor atât cu comunităţile românilor/vlahilor/aromânilor din ţările vecine şi Balcani, cât şi cu românii din emigraţie şi originarii din România.

Strategia are la bază principiul identificării unor soluţii specifice la problemele particulare existente în fiecare comunitate românească din afara graniţelor. Principiile fundamentale care au stat la baza creări prezentei strategii sunt: principiul suveranităţii naţionale, principiul bunei vecinătăţi, principiul pacta sunt servanda, principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării şi principiul reciprocităţii.

Strategia prevede, totodată, şi o metodologie de aplicare care presupune vizite în teren, colectarea directă şi indirectă de date, rapoarte financiare şi narative, precm şi analize preliminare şi finale de impact. Metodele de monitorizare vor fi adaptate conform necesităţilor şi eventualelor schimbări ale realităţilor din teren.

Sursa:

Articolul Cu ce se confrunta comunitatea românească din Serbia apare prima dată în Glasul.info.

In timp ce dobitocii inutili din fruntea statului roman fac coada in fata sediului DNA pentru ca au fost prinsi delapidând banii contribuabililor sau pentru alte matrapazlacuri ordinare, nedemne de functiile si statutul pe care il ocupa, tribunalul din Vârşeţ, Serbia, a stabilit executarea silită pentru achitarea datoriilor  de catre Comunitatea Românilor din Serbia.

Cate sume risipesc aiurea potlogarii din Parlamentul Romaniei sau de prin diferitele ministere, unele dintre ele adevarate ministere fantoma, care nu fac nimic altceva decat sa serveasca drept locuri caldute pentru diferiti sinecuristi si pupincuristi de partid?

Tribunalul din Vârşeţ a stabilit executarea silită pentru achitarea datoriilor  de catre Comunitatea Românilor din Serbia

Cati bani s-au cheltuit nejustificat de catre un individ inutil ca Valeriu Zgonea pentru ca acesta sa-si plimbe SPP-ista prin tot felul de tari exotice? Unde este Statul român? Unde este Departamentul pentru Românii de Pretutindeni? În deplasare, delapidând banii contribuabililor!

Cititi si : Indiferenta autoritatilor de la Bucuresti distruge cea mai veche organizatie romaneasca din Serbia

Tribunalul a stabilit executarea silită prin vânzarea imobilelor CRS. Din cauza promisiunilor neindeplinite ale Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, departament ce a fost condus pana de curand de catre actorul Bogdan Stanoevici, ce nu si-a indeplinit promisiunea de a achita datoriile organizatiei, Comunitatea Românilor din Serbia (CRS) a intrat in procesul de dizolvare si disparitia acestei organizatii este iminenta.

Cititi si :Romanian Global News, acuzatii grave: “DPRRP și diplomații români din Serbia încearcă distrugerea celei mai active organizații neguvernamentale din Timoc!”

Sursa / Note:

Articolul Tribunalul din Vârşeţ a stabilit executarea silită pentru achitarea datoriilor de catre Comunitatea Românilor din Serbia apare prima dată în Glasul.info.

Din cauza promisiunilor neindeplinite ale Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, departament ce a fost condus pana de curand de catre actorul Bogdan Stanoevici, ce nu si-a indeplinit promisiunea de a achita datoriile organizatiei, Comunitatea Românilor din Serbia (CRS) a intrat in procesul de dizolvare si disparitia acestei organizatii este iminenta.

Restantele si datoriile acumulate de catre fostul presedinte Ion Cismas cu complicitatea fostului ambasador Macovei si a actualului ambasador al Romaniei la Belgrad, Banu, alaturi de fostul consul general de la Varser, Gabriel Nicola, au provocat executarea silita a organizației si, implicit, au condus la distrugerea si dispariția sa, transmite corespondentul Romanian Global News din Voivodina.

Indiferenta autoritatilor de la Bucuresti distruge cea mai veche organizatie romaneasca din Serbia

Dupa ce statul roman a finantat, timp de 5 ani, intre anii 2005 si 2010, cu peste jumatate de milion de euro Comunitatea Romanilor din Serbia, acesta este acum pe punctul de a pierde atat bunurile organizatiei, dar cat si posibilitatea de a continua cu demersurile privind retrocedarile proprietatilor comunitatii romanesti pe care Serbia ar fi trebuit sa le restituie, asa cum Romania a restituit proprietatile comunitatii sarbesti din Timisoara, titreaza aceeasi sursa.

Iata si comunicatul de pe pagina oficiala al Comunitatii Românilor din Serbia:

“Comunitatea Românilor din Serbia (în continuare CRS), de patru ani de zile funcţionează în blocaj financiar în urma dezastrului lăsat de conducerea precedentă. Eforturile financiare personale, cât şi a conducerii CRS, de a menţine prima organizaţie românească din Serbia, în speranţa găsirii soluţiei ieşirii din acest impas, au depăşit de mult orice limită. Mulţumesc pe această cale tuturor care şi-au dat contribuţia în această perioadă nefastă, în special familiilor lor pentru înţelegere.

Apelurile pentru ajutor de a salva prima organizaţie a românilor din Serbia au fost nenumărate, atât verbale în discuţiile cu înalţi demnitari, cât şi în scris.

De la cele mai înalte nivele posibile am primit promisiuni şi încurajări, precum că CRS nu are voie să dispară din peisajul minoritarului român din Serbia. S-a analizat care ar fi soluţia, care până acuma nu s-a găsit. Patru ani de zile au trecut, nici o promisiune nu s-a realizat sau concretizat.

Aşa blocaţi cum eram, CRS a organizat evenimente, a intervenit acolo unde nu s-au respectat prescripţiile legale, a intervenit acolo unde erau vandalizate inscripţiile bilingve… Sincere mulţumiri celor care ne-au susţinut, dar, din păcate cei care au putut rezolva problema esenţială a CRS, nu au făcut-o.

Deşi blocaţi financiar, am reuşit să reaprindem flacăra în cadrul CRS. Ca rezultat, în urma alegerilor pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române suntem a doua forţă din Serbia, şi pe această cale le mulţumesc tuturor românilor care ne-au sprijinit. Dacă aveam 4 ani de funcţionare normală, oare cum era rezultatul?

Sper să nu se mai bată pasul pe loc! Statisticile nu sunt deloc în favoarea noastră. Viitorul românului din Serbia, depinde dacă mult pomenitele “strategii” vor fi puse în practică şi nu vor rămâne la nivel teoretic ca până acuma. Sper că această demisie să trezească interesul pe care îl merită românii din Serbia, astfel să fie în folosul fiecărui român.

Luând în considerare toate cele expuse mai sus, pus într-o situaţie de funcţionare imposibilă timp de patru ani, din cauza dezinteresului a celor care au avut posibilitatea dar şi datoria de a interveni, subsemnatul Stevan Mihailov îmi dau demisia din funcţia de preşedinte al Comunităţii Românilor din Serbia.

La Satu Nou, 27 decembrie 2014

Stevan Mihailov”

Surse:

Articolul Indiferenta autoritatilor de la Bucuresti distruge cea mai veche organizatie romaneasca din Serbia apare prima dată în Glasul.info.