<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Dacia Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/dacia/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/dacia/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 11 Aug 2023 09:18:27 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Dacia Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/dacia/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia</title>
		<link>https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Aug 2023 09:17:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[11 august 106]]></category>
		<category><![CDATA[constituise]]></category>
		<category><![CDATA[descoperită]]></category>
		<category><![CDATA[diplomă militară romană]]></category>
		<category><![CDATA[Porolissum]]></category>
		<category><![CDATA[provincia romană imperială]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=119901</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;Prin constituţie imperială, emisă în 11 august 106 de către împăratul Traian, pe când se afla în Dacia, la Darnithithi (denumirea redată în forma de locativ), s-a acordat cetățenia romană soldaților din cohorta auxiliară I Brittonum milliaria Ulpia torquata p.f. c.R, pentru meritele deosebite pe care aceștia le-au avut în timpul campaniilor dacice, înainte de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/">11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">&#8220;Prin constituţie imperială, emisă în 11 august 106 de către împăratul Traian, pe când se afla în Dacia, la Darnithithi (denumirea redată în forma de locativ), s-a acordat cetățenia romană soldaților din cohorta auxiliară I Brittonum milliaria Ulpia torquata p.f. c.R, pentru meritele deosebite pe care aceștia le-au avut în timpul campaniilor dacice, înainte de finalizarea stagiului obligatoriu (ante emerita stipendia). Constituția a fost publicată oficial în anul 110, în timp ce guvernator al Daciei era Decimus Terentius Scaurianus.<br></p>



<p class="has-medium-font-size">Descoperită întâmplător în anul 1939, în zona centrală a castrului roman de pe Dealul Pomet (Porolissum), diploma îi acordă cetățenie pedestrașului Marcus Ulpius Novantico, fiul lui Adcobrovatus, din Ratae (Leicester de astăzi, Marea Britanie), care cel mai probabil s-a stabilit, odată încheiat serviciul militar, în Dacia la Porolissum, după cum stă mărturie tocmai găsirea diplomei sale aici.<br></p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="700" height="875" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00.jpg" alt="" class="wp-image-119905" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00.jpg 700w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00-240x300.jpg 240w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00-640x800.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/08/diploma-Porolissum-00-576x720.jpg 576w" sizes="(max-width: 700px) 100vw, 700px" /><figcaption class="wp-element-caption">11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia, Foto: Facebook / Muzeul Național de Istorie a României</figcaption></figure>
</div>


<p class="has-medium-font-size">Datorită caracterului excepţional al acestei constituţii imperiale, cetăţenia este acordată doar soldaţilor acestei trupe. O altă prevedere excepţională este faptul că cetățenia nu a fost acordată şi familiei soldaţilor, nefiindu-le acordată nici recunoaşterea unei căsătorii legale (conubium).&#8221;  (sursa: <a href="https://www.facebook.com/MNIRoficial?__cft__[0]=AZVwr-5cZzESI_YGvNW1Zr20CpAjat9Z6hUE5TWpTnco9vSlPty0Eg0_EUcnsO3FhomJG8Nc7fe83Uxgyij1q_Z8RpJ-XPxhOK7q_TT63piXUp8lYPyX3N5k9nTMRoFgpfs&amp;__tn__=-UC*F">Muzeul Național de Istorie a României</a>)</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia' data-link='https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/">11 august 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/08/11/11-august-106-o-diploma-militara-romana-descoperita-la-porolissum-atesta-ca-la-aceasta-data-se-constituise-provincia-romana-imperiala-dacia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dacia a devenit din nou lider la vanzari pe plan european!</title>
		<link>https://glasul.info/2016/09/17/dacia-devenit-lider-vanzari-plan-european/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/09/17/dacia-devenit-lider-vanzari-plan-european/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 17 Sep 2016 10:29:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[a devenit]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[din nou]]></category>
		<category><![CDATA[european]]></category>
		<category><![CDATA[lider la vanzari]]></category>
		<category><![CDATA[pe plan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=23218</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Dacia a devenit din nou lider la vanzari pe plan european! Dintre toate asa zisele &#8220;privatizari&#8221; facute, parteneriatul romano-francez de la Dacia este practic cam singura simbioza din care au si romanii ceva mai consistent de castigat din punct de vedere economic si social. Chiar daca este surprinzator, Dacia este din nou lider la vanzari...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/09/17/dacia-devenit-lider-vanzari-plan-european/">Dacia a devenit din nou lider la vanzari pe plan european!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Dacia a devenit din nou lider la vanzari pe plan european!</p>
<p>Dintre toate asa zisele &#8220;privatizari&#8221; facute, parteneriatul romano-francez de la Dacia este practic cam singura simbioza din care au si romanii ceva mai consistent de castigat din punct de vedere economic si social. Chiar daca este surprinzator, Dacia este din nou lider la vanzari in Europa.</p>
<p>In luna august a anului 2016, Dacia a inregistrat cel mai mare avans in ceea ce priveste vanzarile, avand o crestere de 39% cu care devine lider la acest capitol la nivel european. Numai luna trecuta au fost inmatriculate aproximativ 28.000 de autoturisme in tarile UE, in Islanda, Norvegia, Elevetia si Liechtenstein.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Dacia a devenit din nou lider la vanzari pe plan european!</span></h2>
<p>De ce nu s-au dat peste cap autoritatile romane sa construiasca autostrada ceruta de catre Dacia, mai ales ca angajatii acestei companii au facut numeroase demersuri si rugaminti adresate guvernelor din Romania?</p>
<p>Dacia a reusit performanta de a ajunge din nou in topul vanzarilor pe plan european, cota sa de piata ajungand la un nesperat 3.3%. Inculsiv piata auto romaneasca a avut in luna august a acestui an o crestere cu circa 6.6% a vanzarilor, cu aproximativ 5000 mai multe autoturisme vandute decat in luna august a anului precedent.</p>
<p><strong>Glasul.info</strong></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Dacia a devenit din nou lider la vanzari pe plan european!' data-link='https://glasul.info/2016/09/17/dacia-devenit-lider-vanzari-plan-european/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/09/17/dacia-devenit-lider-vanzari-plan-european/">Dacia a devenit din nou lider la vanzari pe plan european!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/09/17/dacia-devenit-lider-vanzari-plan-european/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA!</title>
		<link>https://glasul.info/2015/05/19/sa-nu-uitati-nicicand-aici-e-romania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/05/19/sa-nu-uitati-nicicand-aici-e-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 19 May 2015 15:57:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Aici e Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandru Florian Săraru]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Sa nu uitati]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=6775</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Chiar daca acum tara noastra pare pusa la pamant, cu muntii rasi de paduri, cu resursele si bogatiile tarii furate &#8220;ca in codru&#8221; si scoase peste hotare, chiar daca industria si agricultura sunt sub orice critica si avem datorii pe care se vor chinui sa le plateasca generatii intregi, nu trebuie sa uitam nici o...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/05/19/sa-nu-uitati-nicicand-aici-e-romania/">SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Chiar daca acum tara noastra pare pusa la pamant, cu muntii rasi de paduri, cu resursele si bogatiile tarii furate &#8220;ca in codru&#8221; si scoase peste hotare, chiar daca industria si agricultura sunt sub orice critica si avem datorii pe care se vor chinui sa le plateasca generatii intregi, nu trebuie sa uitam nici o clipa ca suntem romani si avem obligatia de a nu abandona acest pamant. Nu este nici prima data si nici ultima cand acest pamant a fost jefuit si pustiit de puhoaie sau hoarde de straini si de dusmani. Insa neamul romanesc si-a revenit cumva dupa fiecare dezastru si continua sa spuna mereu ca aici e tara stramosilor nostri, aici in vechea vatra a Daciei este acum Romania!</p>
<p><strong>SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA! </strong></p>
<p>Ne-ați dat pământul țării și ne-ați vândut averea<br />
Iar inimile noastre ni le-ați amanetat<br />
Bandiții ne-au luat totul , dar nu ne-au luat puterea<br />
“Vom fi iarăși ce-am fost”, vă spun anticipat</p>
<p>Guverne impostoare , miniștrii prea corupți<br />
În Parlamentul sterp vedem analfabeți<br />
Noi, cetățenii țării avem pantofii rupți<br />
Iar singura scăpare e să umblăm toți beți</p>
<p>Triunghiul din Bermude se află-n România<br />
Vapoarele dispar în unități de flotă<br />
Ferească Dumnezeu să ne-arătăm mânia!<br />
Ce e atât de mare , că nu există cotă</p>
<p>Din trenurile țării dispar mii de vagoane<br />
Le-ați dat la fiare vechi și v-ați făcut palate<br />
În timp ce bătrâneii cerșesc printre peroane<br />
Au palmele zbârcite și sunt zgâriați pe coate</p>
<p>V-am dat petrol, finanțe, acum lațul de strânge<br />
Pentru un vot în plus ne-ați vinde toată glia<br />
Ne vrem țara-napoi, chiar de vărsăm și sânge<br />
SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA!</p>
<p>Autor: <a id="js_85" class="profileLink" href="https://www.facebook.com/alexandrufloriansararu28" data-gt="{&quot;entity_id&quot;:&quot;378196718959324&quot;,&quot;entity_path&quot;:&quot;/pagelet/pageletserver.php:PagePostsPagelet&quot;}" data-ft="{&quot;tn&quot;:&quot;k&quot;}" data-hovercard="/ajax/hovercard/page.php?id=378196718959324">Alexandru-Florian Sararu</a>                                                                       Sursa:<a href="http://www.magazincritic.ro/2015/05/12/sa-nu-uitati-nicicand-aici-e-romania/" target="_blank"> www.magazincritic.ro</a></p>
<p><figure id="attachment_3017" aria-describedby="caption-attachment-3017" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/fetita-steag-romania-patrio.jpg"><img decoding="async" class="size-full wp-image-3017" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/fetita-steag-romania-patrio.jpg" alt="Manifestarile de la Iasi cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române - VIDEO" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-3017" class="wp-caption-text">Manifestarile de la Iasi cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române &#8211; VIDEO</figcaption></figure></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>[tp_product id=&#8221;193969182&#8243; feed=&#8221;158&#8243;]</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA!' data-link='https://glasul.info/2015/05/19/sa-nu-uitati-nicicand-aici-e-romania/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/05/19/sa-nu-uitati-nicicand-aici-e-romania/">SĂ NU UITAȚI NICICÂND: AICI E ROMÂNIA!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/05/19/sa-nu-uitati-nicicand-aici-e-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Protest de amploare la Mioveni! Se pare ca &#8220;dragii&#8221; si &#8220;iubitii&#8221; nostri alesi sunt acum in impas: sa-si mai faca sau nu pensii nesimtite sau sa faca autostrada Pitesti-Sibiu?</title>
		<link>https://glasul.info/2015/04/16/protest-de-amploare-la-mioveni-se-pare-ca-dragii-si-iubitii-nostri-alesi-sunt-acum-in-impas-sa-si-mai-faca-sau-nu-pensii-nesimtite-sau-sa-faca-autostrada-pitesti-sibiu/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/04/16/protest-de-amploare-la-mioveni-se-pare-ca-dragii-si-iubitii-nostri-alesi-sunt-acum-in-impas-sa-si-mai-faca-sau-nu-pensii-nesimtite-sau-sa-faca-autostrada-pitesti-sibiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Apr 2015 13:20:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Coruptie]]></category>
		<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[AUTOSTRADA PITESTI SIBIU]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[MIOVENI]]></category>
		<category><![CDATA[Protest de amploare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=5927</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La Mioveni au protestat astazi aproximativ 7.000 de persoane si au cerut inceperea cat mai grabnica a lucrarilor la autostrada Pitesti-Sibiu. Liderii de sindicat care au condus protestele cer guvernului Romaniei sa-si indeplineasca promisiunile si sa construiasca autostrada Pitesti-Sibiu, o autostrada atat de necesara pentru cel mai mare exportator din Romania, constructorul de automobile Dacia-Renault. Protest...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/04/16/protest-de-amploare-la-mioveni-se-pare-ca-dragii-si-iubitii-nostri-alesi-sunt-acum-in-impas-sa-si-mai-faca-sau-nu-pensii-nesimtite-sau-sa-faca-autostrada-pitesti-sibiu/">Protest de amploare la Mioveni! Se pare ca &#8220;dragii&#8221; si &#8220;iubitii&#8221; nostri alesi sunt acum in impas: sa-si mai faca sau nu pensii nesimtite sau sa faca autostrada Pitesti-Sibiu?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La Mioveni au protestat astazi aproximativ 7.000 de persoane si au cerut inceperea cat mai grabnica a lucrarilor la autostrada Pitesti-Sibiu. Liderii de sindicat care au condus protestele cer guvernului Romaniei sa-si indeplineasca promisiunile si sa construiasca autostrada Pitesti-Sibiu, o autostrada atat de necesara pentru cel mai mare exportator din Romania, constructorul de automobile Dacia-Renault.</p>
<h2>Protest de amploare la Mioveni! Se pare ca &#8220;dragii&#8221; si &#8220;iubitii&#8221; nostri alesi sunt acum in impas: sa-si mai faca sau nu pensii nesimtite sau sa faca autostrada Pitesti-Sibiu?</h2>
<p><div class="one_half">[tp_product id=&#8221;202595811&#8243; feed=&#8221;2449&#8243;]</div></p>
<p>Muncitorii de la Mioveni se tem ca din cauza lipsei autostrazii isi vor pierde locurile de munca in timp ce pentru parlamentari principala lor prioritate este sa-si asigure iarasi niste pensii nesimtite. Cei de la Renault-Dacia au mutat deja unele operatiuni din Romania pe care nu le-au mai considerat profitabile, in Maroc, acolo unde au posibilitatea unui acces rapid la caile maritime pentru a-si exporta masinile si un cost mai redus atat al fortei de munca cat si al transportului produselor finite sau al pieselor si subansamblelor.</p>
<p>Pe piata fortei de munca din Romania exista deja un precedent de acest tip: fabrica Nokia de la Jucu, judetul Cluj. Multi dintre clujenii dati afara de la Nokia au fost reintegrati cu greutate pe piata muncii. Protestele muncitorilor de la Mioveni se dovedesc astfel intemeiate, acestia manifestandu-si in acelasi timp neincrederea in competenta guvernului actual al Romaniei, care din 2012  nu s-a dovedit cu nimic mai bun decat guvernarile dezastruoase anterioare in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii.</p>
<p>Perspective importante de dezvoltare sau de a investi in anumite zone au fost date pana acum peste cap de incompetenta si coruptia generalizata a guvernelor care s-au succedat de-a lungul timpului. Zeci de mii de locuri de munca au disparut din zonele cu infrastructura proasta, iar conditiile au ramas in continuare potrivnice unei dezvoltari economice durabile si sustenabile, unele dintre aceste zone fiind chiar incadrate in categoria zonelor defavorizate.</p>
<p>Se pare ca<strong> &#8220;dragii&#8221; si &#8220;iubitii&#8221;</strong> nostri alesi sunt acum in impas: sa-si mai faca sau nu pensii nesimtite sau sa faca autostrada Pitesti-Sibiu?</p>
<p><figure id="attachment_5928" aria-describedby="caption-attachment-5928" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/04/proteste-dacia-mioveni.jpg"><img decoding="async" class="size-full wp-image-5928" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/04/proteste-dacia-mioveni.jpg" alt="Protest de amploare la Mioveni! Se pare ca &quot;dragii&quot; si &quot;iubitii&quot; nostri alesi sunt acum in impas: sa-si mai faca sau nu pensii nesimtite sau sa faca autostrada Pitesti-Sibiu?" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-5928" class="wp-caption-text">Protest de amploare la Mioveni! Se pare ca &#8220;dragii&#8221; si &#8220;iubitii&#8221; nostri alesi sunt acum in impas: sa-si mai faca sau nu pensii nesimtite sau sa faca autostrada Pitesti-Sibiu?</figcaption></figure></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Protest de amploare la Mioveni! Se pare ca &quot;dragii&quot; si &quot;iubitii&quot; nostri alesi sunt acum in impas: sa-si mai faca sau nu pensii nesimtite sau sa faca autostrada Pitesti-Sibiu?' data-link='https://glasul.info/2015/04/16/protest-de-amploare-la-mioveni-se-pare-ca-dragii-si-iubitii-nostri-alesi-sunt-acum-in-impas-sa-si-mai-faca-sau-nu-pensii-nesimtite-sau-sa-faca-autostrada-pitesti-sibiu/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/04/16/protest-de-amploare-la-mioveni-se-pare-ca-dragii-si-iubitii-nostri-alesi-sunt-acum-in-impas-sa-si-mai-faca-sau-nu-pensii-nesimtite-sau-sa-faca-autostrada-pitesti-sibiu/">Protest de amploare la Mioveni! Se pare ca &#8220;dragii&#8221; si &#8220;iubitii&#8221; nostri alesi sunt acum in impas: sa-si mai faca sau nu pensii nesimtite sau sa faca autostrada Pitesti-Sibiu?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/04/16/protest-de-amploare-la-mioveni-se-pare-ca-dragii-si-iubitii-nostri-alesi-sunt-acum-in-impas-sa-si-mai-faca-sau-nu-pensii-nesimtite-sau-sa-faca-autostrada-pitesti-sibiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…</title>
		<link>https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 03 Mar 2015 04:00:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Dacia Ripensis]]></category>
		<category><![CDATA[DACII]]></category>
		<category><![CDATA[DACII BOREICI]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=4568</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua de 24 iunie ne aduce, pe langa sarbatoarea nasterii sfantului Ioan Botezatorul (Dragaica – Sanzienele) si pomenirea unei mari personalitati din istoria poporului nostru – Sfantul Ierarh Niceta de Remesiana – care a pastorit in timpul secolului al IV-lea in provincia sud-dunareana Dacia Mediterranea, ca episcop de Remesiana, astazi localitatea Bela Palanka din Serbia,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/">Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua de 24 iunie ne aduce, pe langa sarbatoarea nasterii sfantului Ioan Botezatorul (Dragaica – Sanzienele) si pomenirea unei mari personalitati din istoria poporului nostru – Sfantul Ierarh Niceta de Remesiana – care a pastorit in timpul secolului al IV-lea in provincia sud-dunareana Dacia Mediterranea, ca episcop de Remesiana, astazi localitatea Bela Palanka din Serbia, aproape de granita cu Bulgaria, nu departe de Romania de azi.</p>
<h2>Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…</h2>
<p>Pe aceste meleaguri locuite de daco-romani, si-a desfasurat activitatea pastoreasca Sfantul Niceta. Despre viata si personalitatea sa avem numeroase marturii, cele mai importante fiind in scrierile Sfantului Paulin de Nola (Italia), care i-a si compus prietenului sau Niceta doua poeme, prin care lauda eruditia acestuia si activitatea pastoreasca sustinuta pe care o depunea in indepartata Dacie.</p>
<p>Din scrierile Sf. Paulin aflam ca Niceta predica in limba latina, savarsind astfel si o lucrare de “romanizare” printre numeroasele triburi socotite de romani “barbare”. Sfantul Paulin mentiona si popoarele care-l numeau pe Niceta “parinte”, scriind:</p>
<blockquote><p>“Pe tine te numeste parinte intreaga regiune a Borei, la predicile tale scitul se imblanzeste si cel invrajbit cu sine paraseste pornirile salbatice, fiindu-i tu invatator. Alearga la tine getii si amandoua felurile de daci: cei ce cultiva pamantul in interior si cei ce poarta caciuli de oaie si cresc turme bogate de vite pe malurile manoase”.</p></blockquote>
<p>Sunt astfel pomeniti scitii, getii si dacii, stramosii nostri. Pe toti acestia, Sfantul Niceta cauta sa-i aduca la Hristos, scotandu-i din starea de inapoiere culturala si spirituala in care se gaseau. Tot din aceste informatii se intelege ca Remesiana era pamantul natal al lui Niceta, deci el era un daco-roman din provincia Dacia Mediterranea.</p>
<p>Sunt informatii deosebit de pretioase pentru istoria straveche a crestinismului de pe aceste meleaguri. Sfantul Niceta i-a facut doua vizite in Italia prietenului sau Paulin, in anii 398 si 402, prilej cu care i-a infatisat situatia din eparhia pe care o carmuia.</p>
<p>Dar ce ne facem cu Dacia Ripensis (actualul Timoc, plin de romani) si cu Dacia Mediterranea, cu Constantin si cu Iustinian, cu ceilalti imparati traco-daci, toti din sudul Dunarii? Ce ne facem cu aromanii, cu Asanestii?</p>
<p>Adevarul e ca romanii s-au format in nordul si in sudul Dunarii.</p>
<p>La ce ar mai fi construit Constantin podul peste Dunare daca nu ar fi fost in nord o populatie cu elemente romane? La ce ar fi fortificat Iustinian cetatile din nordul fluviului daca nu ar fi avut acolo popor de origine romanica?</p>
<p>Sf. Paulin de Nola in poemele dedicate lui Niceta de Remesiana scria:</p>
<blockquote><p>“Te duci la dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana”.</p>
<p>&#8220;Ne-a sosit din Dacia, in ziua praznuirii sfantului Felix, caci a venit ca sa cinsteasca moaștele episcopului nostru sfant, și i-a uimit pe romani.&#8221;</p></blockquote>
<p>Sunt aproape emoționat de frumusețea formulei propuse de Sf. Paulin de Nola: „ Dacii boreici (adica de la Miaza-Noapte), cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana!”</p>
<p>Ar merita sa treaca in manualele școlare acest citat.</p>
<p>Da, sunt multe lucruri privitoare la istoria noastra care nu se cunosc indestul! Marele istoric Panaitescu spunea ca romanitatea și romanizarea noastra este capitolul cel mai puțin cercetat de istorici!…</p>
<p><figure id="attachment_4569" aria-describedby="caption-attachment-4569" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/dacii-boreici-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-4569" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/dacii-boreici-1-1.jpg" alt="„Dacii boreici, cei care cântă laudă lui Hristos cu inimă romana”…" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-4569" class="wp-caption-text">„Dacii boreici, cei care cântă laudă lui Hristos cu inimă romana”…</figcaption></figure></p>
<p>Surse:</p>
<p>[1] <a href="https://oradereligie.wordpress.com/tag/sf-niceta-de-remesiana/" target="_blank">oradereligie.wordpress.com</a></p>
<p>[2] <a href="http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/" target="_blank">ioncoja.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…' data-link='https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/">Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/03/03/dacii-boreici-cei-care-canta-lauda-lui-hristos-cu-inima-romana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/28/dacia-denumirea-unui-frumos-sat-din-judetul-brasov/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/28/dacia-denumirea-unui-frumos-sat-din-judetul-brasov/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 28 Jan 2015 02:41:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Garat]]></category>
		<category><![CDATA[Ste]]></category>
		<category><![CDATA[Stein]]></category>
		<category><![CDATA[Ștena]]></category>
		<category><![CDATA[Stin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=3110</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov Cum am ajuns sa ne interesam de acest sat? Ne-a atras atentia postarea cuiva de pe o retea de socializare si ideea ca acest toponim al stramosilor nostri se pastreaza inca dupa doua mii de ani in Romania era deja irezistibila. L-am cautat imediat in Google Maps...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/28/dacia-denumirea-unui-frumos-sat-din-judetul-brasov/">Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><strong>Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov</strong></p>
<p>Cum am ajuns sa ne interesam de acest sat? Ne-a atras atentia postarea cuiva de pe o retea de socializare si ideea ca acest toponim al stramosilor nostri se pastreaza inca dupa doua mii de ani in Romania era deja irezistibila. L-am cautat imediat in Google Maps si am descoperit o asezare cu totul si cu totul diferita fata de ceea ce noi ne-am imaginat sau ne-am fi asteptat sa gasim:</p>
<blockquote><p>&#8220;Yvette Larson umbland prin Romania a gasit un sat numit Dacia.Ea este o sustinatoare a tarii noastre si a neamului nostru si a facut o pagina dedicata Romaniei pentru a ne schimba imaginea in lume.Exista si in Trakia-Turcia de azi o localitate numita Dacia, mi-a zis un turc.Turcii pronunta asa ca englezii, el mi-a zis ca ei stiu ca are legatura cu Dacia si ca acolo au trait tracii. Nu stiu in ce zona a tarii e satul fiindca ea nu mentioneaza.&#8221;, aceasta este postarea care ne-a atras noua atentia asupra acestui sat.</p></blockquote>
<p><figure id="attachment_3112" aria-describedby="caption-attachment-3112" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-1-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-3112 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-1-1.jpg" alt="Yvette Larson umbland prin Romania a gasit un sat numit Dacia" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-1-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-1-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-3112" class="wp-caption-text">Yvette Larson umbland prin Romania a gasit un sat numit Dacia</figcaption></figure></p>
<p><b>Dacia</b>, mai demult <i>Ștena</i>, (în germană <i>Stein</i>, în maghiară <i>Garat</i>, în dialectul săsesc <i>Ste, Stin, Štîn</i>), este un sat în Brașov, la contactul depresiunii Rupea cu Podișul Hârtibaciului. Aparține de comuna Jibert. În anul 1931 autoritățile române au schimbat denumirea oficială a localității din Ștena în <i>Dacia</i>.</p>
<p><figure id="attachment_3113" aria-describedby="caption-attachment-3113" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-2-1-11-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-3113 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-1-1.jpg" alt="Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-1-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-1-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-3113" class="wp-caption-text">Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)</figcaption></figure></p>
<p>Atestată documentar în anul 1309. Până în anii 1980 a fost locuită în majoritate de sași. Emigrarea sașilor a început la sfârșitul anilor 1970.</p>
<p><figure id="attachment_3114" aria-describedby="caption-attachment-3114" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-3-1-11-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-3114 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-3-1-1.jpg" alt="Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-3-1-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-3-1-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-3114" class="wp-caption-text">Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)</figcaption></figure></p>
<p>În această localitate își are originea familia nobiliară săsească Soterius von Sachsenheim, primul strămoș cunoscut al familiei fiind Valentinus Schöchtert (născut cca. 1554).</p>
<p><figure id="attachment_3115" aria-describedby="caption-attachment-3115" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-4-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-3115 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-4-1.jpg" alt="Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-4-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-4-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-3115" class="wp-caption-text">Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)</figcaption></figure></p>
<p>La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.281 locuitori, dintre care 604 germani, 549 români, 116 țigani, 8 maghiari ș.a.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 604 luterani, 532 ortodocși, 133 greco-catolici ș.a.</p>
<p><figure id="attachment_3116" aria-describedby="caption-attachment-3116" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-biserica-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-3116 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-biserica-1.jpg" alt="Biserica fortificată, monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea." width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-biserica-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-biserica-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-3116" class="wp-caption-text">Biserica fortificată, monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea.</figcaption></figure></p>
<p>Școala germană din localitate a fost menționată pentru prima dată în anul 1488. Dacia (Stein(germana), Garat(maghiara)) în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773:</p>
<p><figure id="attachment_3117" aria-describedby="caption-attachment-3117" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/satul-stein-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-3117 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/satul-stein-1.jpg" alt="Dacia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/satul-stein-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/satul-stein-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-3117" class="wp-caption-text">Dacia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773</figcaption></figure></p>
<p><figure id="attachment_3111" aria-describedby="caption-attachment-3111" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-3111 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2.jpg" alt="Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-3111" class="wp-caption-text">Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov</figcaption></figure></p>
<p>Sursa:</p>
<p>[1] <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia,_Bra%C8%99ov" target="_blank">ro.wikipedia.org</a></p>
<p>[2] <a href="https://www.facebook.com/GoddesWater?fref=nf" target="_blank">facebook.com/GoddesWater</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov' data-link='https://glasul.info/2015/01/28/dacia-denumirea-unui-frumos-sat-din-judetul-brasov/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/28/dacia-denumirea-unui-frumos-sat-din-judetul-brasov/">Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/28/dacia-denumirea-unui-frumos-sat-din-judetul-brasov/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dacia, prima mențiune tipărită</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/27/dacia-prima-mentiune-tiparita/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/27/dacia-prima-mentiune-tiparita/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 27 Jan 2015 17:52:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[mentiune Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[prima mențiune tipărită]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=3098</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Știați că C. I. Karadja a publicat lucrări privind istoria veche a României, utilizând în parte izvoare inedite rezultate ale cercetărilor sale: *Cele mai vechi izvoare tipărite ale istoriei Românilor, lucrare în limba germană, relatând între altele despre luptele lui Ștefan cel Mare, și o mică lucrare geografică editată în 1490 de așa-numitul „Ptolemeu german”,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/27/dacia-prima-mentiune-tiparita/">Dacia, prima mențiune tipărită</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Știați că C. I. Karadja a publicat lucrări privind istoria veche a României, utilizând în parte izvoare inedite rezultate ale cercetărilor sale:<br />
*Cele mai vechi izvoare tipărite ale istoriei Românilor, lucrare în limba germană, relatând între altele despre luptele lui Ștefan cel Mare, și o mică lucrare geografică editată în 1490 de așa-numitul „Ptolemeu german”, Georg Stuchs din Nürnberg, din care existau doar două exemplare cunoscute și care descrie exact granițele țării pe care o intitulează „Dacia / Walachey”; este menționată de asemeni cetatea Kilia la gurile Dunării.<br />
*Vechea Artă tipografică română face obiectul unei alte publicații a lui Karadja, începând cu Octoihul lui Macarie din 1493-94.</p>
<p>*Lucrarea despre edițiile din 1488 ale Cronicei lui Joannes de Thurócz publicată de Academia Română,</p>
<p>*Scrierile Papei Pius al II-lea (Eneas Sylvius Piccolomini) al cărui Tractatus de bello Thurcorum et Hungarorum este, în opinia lui Karadja, una din primele tipărituri care îi menționează pe români (Colonia (Köln), Arnoldus Therhoernen, 1472).</p>
<h2>Dacia, prima mențiune tipărită</h2>
<p>Cea mai veche mențiune a Daciei în tipar, care datează din 1454, este legată tot de numele lui Constantin I. Karadja, când identificată într-un incunabul tipărit la Mainz a fost prezentată în 1940 la Academia Română, în calitatea de consul general al României la Berlin (1931-1941), mai târziu fiind și șef al secției consulare în Ministerul Român de Externe (15 iunie 1941 – 17 octombrie 1944).</p>
<p>Pentru conformitate, această referință a Daciei o puteți vizita accesând linkul următor, ce vă duce către biblioteca virtuală germană unde este copiată lucrarea și prezentată publicului larg:</p>
<p><a href="http://daten.digitale-sammlungen.de/~db/0001/bsb00018195/images/index.html?id=00018195&amp;fip=xsyztseayaeayaweayaqrseayaweaya&amp;no=25&amp;seite=9" rel="nofollow">http://daten.digitale-sammlungen.de/~db/0001/bsb00018195/images/index.html?id=00018195&amp;fip=xsyztseayaeayaweayaqrseayaweaya&amp;no=25&amp;seite=9</a></p>
<p><figure id="attachment_3099" aria-describedby="caption-attachment-3099" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-prima-mentionare.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-3099" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-prima-mentionare.jpg" alt="Dacia, prima mențiune tipărită, imagine:thraxusares.wordpress.com" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-3099" class="wp-caption-text">Dacia, prima mențiune tipărită, imagine:thraxusares.wordpress.com</figcaption></figure></p>
<p>Lucrarea “Eyn manung der cristenheit widder die durken” (“Un avertisment creştinilor, împotriva turcilor”), a fost tipărită la Mainz în data de 6 decembrie 1454.<br />
La pagina opt a lucrării, Dacia (în germană “Dacien”), apare menționată și Dacia, alături de alte state ale vremurilor, Italia, Germania, etc..</p>
<p>Apariția tiparului în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn în care fuseseră gravate textul și/sau ilustrațiile, a apărut pentru prima oară în China, și a fost folosită în Asia de Est cu mult timp înaintea lui Gutenberg. Până în secolele al XII-lea și al XIII-lea, numeroase biblioteci chineze conțineau zeci de mii de cărți tipărite.</p>
<p>Coreenii și chinezii cunoșteau tiparul cu litere mobile, dar din cauza complexității sistemului de scriere folosit, tiparul cu litere mobile nu a fost atât de utilizat ca în Europa Renașterii. Nu se știe dacă Gutenberg cunoștea aceste tehnici sau le-a reinventat independent.</p>
<p>Gutenberg a introdus în mod sigur metode eficiente pentru producerea în masă a cărților, ducând la o creștere masivă a numărului de texte scrise în Europa, în mare parte datorită popularității Bibliei lui Gutenberg, prima sa lucrare produsă în masă, începând cu 23 februarie 1455.</p>
<p>Gutenberg a început experimentele cu tipografia din metal după ce s-a mutat din orașul natal Mainz la Strasburg (pe atunci oraș german, astăzi în Franța), în jurul anului 1430.</p>
<p>Știind că tiparul cu blocuri de lemn implica mult timp și cheltuială, deoarece fiecare matriță, de mărimea unei pagini, trebuia gravată de mână separat și nu avea mare durabilitate, Gutenberg a tras concluzia că blocurile metalice puteau fi produse mult mai repede, prin combinarea unor matrițe mici și refolosibile pentru fiecare literă în parte.</p>
<p>După numai 14 ani de la apariția tiparniței de metal, apare și această primă referință a Daciei cunoscută până acum.<br />
Sursă:</p>
<p>[1] <a href="http://www.academician.ro/wiki/353531/Constantin-Karadja/0/0/3" rel="nofollow">www.academician.ro/wiki/353531/Constantin-Karadja/0/0/3</a></p>
<p>[2] <a href="http://www.academician.ro/article/wiki/353531/Constantin-Karadja/0" rel="nofollow">www.academician.ro/article/wiki/353531/Constantin-Karadja/0</a></p>
<p>[3] <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Gutenberg" rel="nofollow">ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Gutenberg</a></p>
<p><span class="_58cm">[4] <a class="_58cn" href="https://www.facebook.com/hashtag/vatra_str%C4%83_rom%C3%A2n%C4%83?source=feed_text&amp;story_id=309272259272344">Vatra Stră-Română‬</a></span></p>
<p><figure id="attachment_3099" aria-describedby="caption-attachment-3099" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-prima-mentionare.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-3099" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-prima-mentionare.jpg" alt="Dacia, prima mențiune tipărită, imagine:thraxusares.wordpress.com" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-3099" class="wp-caption-text">Dacia, prima mențiune tipărită, imagine:thraxusares.wordpress.com</figcaption></figure></p>
<p>Sursa:</p>
<p>[1] <a href="https://thraxusares.wordpress.com/2015/01/19/dacia-prima-mentiune-tiparita/" target="_blank">thraxusares.wordpress.com</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Dacia, prima mențiune tipărită' data-link='https://glasul.info/2015/01/27/dacia-prima-mentiune-tiparita/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/27/dacia-prima-mentiune-tiparita/">Dacia, prima mențiune tipărită</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/27/dacia-prima-mentiune-tiparita/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci!</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Jan 2015 17:00:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[5000 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[latinitate]]></category>
		<category><![CDATA[neschimbati genetic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2913</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că, genetic, suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă. Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoş , specialist în genetică, cu sprijinul Universităţii din Hamburg, Germania, a pornit de la ţesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci/">Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că, genetic, suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă.</p>
<p>Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoş , specialist în genetică, cu sprijinul Universităţii din Hamburg, Germania, a pornit de la ţesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de la un număr de 50 de indivizi aparţinând populaţiilor care au trăit aici cu 5.000 de ani în urmă.</p>
<p>Datele genetice obţinute au fost comparate cu cele ale românilor de astăzi.<br />
Concluzia a fost că între actuala populaţie a României şi cele care au trăit pe teritoriul acestei ţări cu 5.000 de ani în urmă există o clară înrudire genetică, iar fondul de bază dovedeşte continuitatea şi legătura strânsă cu populaţia străveche, adică cu dacii, ramura nord-dunăreană a marelui neam tracic.</p>
<h2>Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci!</h2>
<p>Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea şi omul care a avut acces la toate documentele secrete din biblioteca Vaticanului, a făcut recent o afirmaţie care a şocat lumea academică şi nu numai.</p>
<blockquote><p>El a declarat că latina cultă se trage din limba română străveche, nu invers, cum se credea până acum!<br />
Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, în decembrie 2012, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea (foto), unul din oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu cărţi din arhiva bibliotecii Vaticanului şi fost membru al Comisiei Teologice Internaţionale, a făcut o declaraţie şocantă:</p>
<p>“Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers.</p>
<p>Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Aşadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină &#8211; Grădina Maicii Domnului.)&#8221;</p></blockquote>
<p>Cu alte cuvinte, teoria conform căreia romanii au cucerit o parte din Dacia, iar dacii, inclusiv cei din teritoriile necucerite de Roma, şi-au abandonat limba strămoşilor lor şi au început să vorbească latina e falsă.<br />
Conform declaraţiei lui Ledwith, la întâlnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori: vorbeau deja limba din care se născuse chiar latina.</p>
<p>Din această perspectivă, românii apar drept unul şi acelaşi popor cu dacii, continuatorii direcţi şi legitimi ai acestora. Mai mult, ar rezulta că şi romanii ar fi fost neam tracic.</p>
<p>Menţionăm că Miceal Ledwith este o personalitate irlandeză care nu are interese personale în România.<br />
De asemenea, reamintim că Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei în ţara noastră, din anul 1999, că România este “Grădina Maicii Domnului”.</p>
<p>În această ordine de idei, se pune întrebarea: ce ştiu cei de la Vatican despre noi, iar noi habar nu avem?</p>
<p><figure id="attachment_2914" aria-describedby="caption-attachment-2914" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-2-neschimbati-genetic-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-2914 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-neschimbati-genetic-1.jpg" alt="Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-neschimbati-genetic-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-neschimbati-genetic-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-2914" class="wp-caption-text">Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !</figcaption></figure></p>
<p>Sursa:</p>
<p>[1] <a href="http://eternuldac.blogspot.ro/2014/04/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5000-de.html?spref=fb" target="_blank">eternuldac.blogspot.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci!' data-link='https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci/">Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci-2/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Jan 2015 17:00:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[5000 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[latinitate]]></category>
		<category><![CDATA[neschimbati genetic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2913</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că, genetic, suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă. Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoş , specialist în genetică, cu sprijinul Universităţii din Hamburg, Germania, a pornit de la ţesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci-2/">Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că, genetic, suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă.</p>
<p>Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoş , specialist în genetică, cu sprijinul Universităţii din Hamburg, Germania, a pornit de la ţesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de la un număr de 50 de indivizi aparţinând populaţiilor care au trăit aici cu 5.000 de ani în urmă.</p>
<p>Datele genetice obţinute au fost comparate cu cele ale românilor de astăzi.<br />
Concluzia a fost că între actuala populaţie a României şi cele care au trăit pe teritoriul acestei ţări cu 5.000 de ani în urmă există o clară înrudire genetică, iar fondul de bază dovedeşte continuitatea şi legătura strânsă cu populaţia străveche, adică cu dacii, ramura nord-dunăreană a marelui neam tracic.</p>
<h2>Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci!</h2>
<p>Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea şi omul care a avut acces la toate documentele secrete din biblioteca Vaticanului, a făcut recent o afirmaţie care a şocat lumea academică şi nu numai.</p>
<blockquote><p>El a declarat că latina cultă se trage din limba română străveche, nu invers, cum se credea până acum!<br />
Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, în decembrie 2012, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea (foto), unul din oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu cărţi din arhiva bibliotecii Vaticanului şi fost membru al Comisiei Teologice Internaţionale, a făcut o declaraţie şocantă:</p>
<p>“Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers.</p>
<p>Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Aşadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină &#8211; Grădina Maicii Domnului.)&#8221;</p></blockquote>
<p>Cu alte cuvinte, teoria conform căreia romanii au cucerit o parte din Dacia, iar dacii, inclusiv cei din teritoriile necucerite de Roma, şi-au abandonat limba strămoşilor lor şi au început să vorbească latina e falsă.<br />
Conform declaraţiei lui Ledwith, la întâlnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori: vorbeau deja limba din care se născuse chiar latina.</p>
<p>Din această perspectivă, românii apar drept unul şi acelaşi popor cu dacii, continuatorii direcţi şi legitimi ai acestora. Mai mult, ar rezulta că şi romanii ar fi fost neam tracic.</p>
<p>Menţionăm că Miceal Ledwith este o personalitate irlandeză care nu are interese personale în România.<br />
De asemenea, reamintim că Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei în ţara noastră, din anul 1999, că România este “Grădina Maicii Domnului”.</p>
<p>În această ordine de idei, se pune întrebarea: ce ştiu cei de la Vatican despre noi, iar noi habar nu avem?</p>
<p><figure id="attachment_2914" aria-describedby="caption-attachment-2914" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-neschimbati-genetic.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-2914" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/dacia-neschimbati-genetic.jpg" alt="Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-2914" class="wp-caption-text">Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !</figcaption></figure></p>
<p>Sursa:</p>
<p>[1] <a href="http://eternuldac.blogspot.ro/2014/04/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5000-de.html?spref=fb" target="_blank">eternuldac.blogspot.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !' data-link='https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci-2/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci-2/">Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/22/genetic-nu-ne-am-schimbat-de-5-000-de-ani-suntem-tot-daci-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un pictor maghiar pune în evidență continuitatea dacilor din Transilvania, în secolul XIX</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/22/un-pictor-maghiar-pune-in-evidenta-continuitatea-dacilor-din-transilvania-in-secolul-xix/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/22/un-pictor-maghiar-pune-in-evidenta-continuitatea-dacilor-din-transilvania-in-secolul-xix/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Jan 2015 15:40:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dacia]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[continuitate]]></category>
		<category><![CDATA[continuitatea dacilor]]></category>
		<category><![CDATA[daci in Transilvania]]></category>
		<category><![CDATA[din Transilvania]]></category>
		<category><![CDATA[în secolul XIX]]></category>
		<category><![CDATA[pune în evidență]]></category>
		<category><![CDATA[Un pictor maghiar]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2911</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Fără îndoială că dovezile continuității dacilor pe aceste meleaguri sunt foarte numeroase și, pentru cine are ochi să vadă, lucrurile sunt evidente. Vorbim de nenumărate tradiții, de portul popular și motivele populare care conțin simboluri ce s-au găsit și pe ceramica dacică, de mărturiile aduse de izvoarele istorice și de o serie de dovezi materiale...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/22/un-pictor-maghiar-pune-in-evidenta-continuitatea-dacilor-din-transilvania-in-secolul-xix/">Un pictor maghiar pune în evidență continuitatea dacilor din Transilvania, în secolul XIX</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Fără îndoială că dovezile continuității dacilor pe aceste meleaguri sunt foarte numeroase și, pentru cine are ochi să vadă, lucrurile sunt evidente.</p>
<p>Vorbim de nenumărate tradiții, de portul popular și motivele populare care conțin simboluri ce s-au găsit și pe ceramica dacică, de mărturiile aduse de izvoarele istorice și de o serie de dovezi materiale de genul plăcii funerare care se găsește în biserica reformată din Deva (o vedeti mai jos) și în care principele Dominic Dobo vorbește, pe la mijlocul secolului XVI, despre dacii și geții din munți…</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Un pictor maghiar pune în evidență continuitatea dacilor din Transilvania, în secolul XIX</span></h2>
<p><div class="one_half"><script language="JavaScript" src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&#038;width=200&#038;instoc=1&#038;showtitle=1&#038;pid=176819"></script></div>Ei bine, mulțumită semnalării făcută de doamna Aurelia Drivas, putem să vă mai prezentăm o probă materială deosebit de importantă – pictura unui artist maghiar din Transilvania secolului XIX, Miklos Barabas.</p>
<p>În această pictură sunt reprezentați niște țărani sălișteni (zona Sibiului) mergând spre târg. Priviți mocanul mai în vârstă și o să vedeți că, parcă, e coborât de pe Columna lui Traian. Prin urmare, dacă în secolul XIX țăranii români purtau încă straie dacice, se mai poate contesta continuitatea dacilor în Transilvania? Cu atât mai mult cu cât proba este oferită de un pictor maghiar?!?</p>
<p>un articol de<em><strong> Daniel Roxin</strong></em></p>
<p><figure id="attachment_2912" aria-describedby="caption-attachment-2912" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pictor-maghiar-dacii-transi-1-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-2912 size-full" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pictor-maghiar-dacii-transi-1.jpg" alt="Un pictor maghiar pune în evidență continuitatea dacilor din Transilvania, în secolul XIX, sursa imagine: lupuldacicblogg.wordpress.com" width="640" height="476" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pictor-maghiar-dacii-transi-1.jpg 640w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/pictor-maghiar-dacii-transi-1-300x223.jpg 300w" sizes="auto, (max-width: 640px) 100vw, 640px" /></a><figcaption id="caption-attachment-2912" class="wp-caption-text">Un pictor maghiar pune în evidență continuitatea dacilor din Transilvania, în secolul XIX, sursa imagine: lupuldacicblogg.wordpress.com</figcaption></figure></p>
<p>Sursa:</p>
<p>[1] <a href="http://adevaruldespredaci.ro/u" rel="nofollow">adevaruldespredaci.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Un pictor maghiar pune în evidență continuitatea dacilor din Transilvania, în secolul XIX' data-link='https://glasul.info/2015/01/22/un-pictor-maghiar-pune-in-evidenta-continuitatea-dacilor-din-transilvania-in-secolul-xix/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/22/un-pictor-maghiar-pune-in-evidenta-continuitatea-dacilor-din-transilvania-in-secolul-xix/">Un pictor maghiar pune în evidență continuitatea dacilor din Transilvania, în secolul XIX</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/22/un-pictor-maghiar-pune-in-evidenta-continuitatea-dacilor-din-transilvania-in-secolul-xix/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
