RSS

Viktor Orban, eroul antioccident…

Viktor Orban, eroul a…

Muzeul Judetean Satu Mare le da …

Muzeul Judetean Satu …

România va participa, în premier…

România va participa,…

Ce mai anunta marioneta Iohannis…

Ce mai anunta marione…

Daniel Dragomir: "Hotnews, punct…

Daniel Dragomir: "Hot…

Prefectura nevoita sa intervina …

Prefectura nevoita sa…

Noua sirieni au incercat sa trea…

Noua sirieni au incer…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…

Ziua de 24 iunie ne aduce, pe langa sarbatoarea nasterii sfantului Ioan Botezatorul (Dragaica – Sanzienele) si pomenirea unei mari personalitati din istoria poporului nostru – Sfantul Ierarh Niceta de Remesiana – care a pastorit in timpul secolului al IV-lea in provincia sud-dunareana Dacia Mediterranea, ca episcop de Remesiana, astazi localitatea Bela Palanka din Serbia, aproape de granita cu Bulgaria, nu departe de Romania de azi.

Dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana…

Pe aceste meleaguri locuite de daco-romani, si-a desfasurat activitatea pastoreasca Sfantul Niceta. Despre viata si personalitatea sa avem numeroase marturii, cele mai importante fiind in scrierile Sfantului Paulin de Nola (Italia), care i-a si compus prietenului sau Niceta doua poeme, prin care lauda eruditia acestuia si activitatea pastoreasca sustinuta pe care o depunea in indepartata Dacie.

Din scrierile Sf. Paulin aflam ca Niceta predica in limba latina, savarsind astfel si o lucrare de “romanizare” printre numeroasele triburi socotite de romani “barbare”. Sfantul Paulin mentiona si popoarele care-l numeau pe Niceta “parinte”, scriind:

“Pe tine te numeste parinte intreaga regiune a Borei, la predicile tale scitul se imblanzeste si cel invrajbit cu sine paraseste pornirile salbatice, fiindu-i tu invatator. Alearga la tine getii si amandoua felurile de daci: cei ce cultiva pamantul in interior si cei ce poarta caciuli de oaie si cresc turme bogate de vite pe malurile manoase”.

Sunt astfel pomeniti scitii, getii si dacii, stramosii nostri. Pe toti acestia, Sfantul Niceta cauta sa-i aduca la Hristos, scotandu-i din starea de inapoiere culturala si spirituala in care se gaseau. Tot din aceste informatii se intelege ca Remesiana era pamantul natal al lui Niceta, deci el era un daco-roman din provincia Dacia Mediterranea.

Sunt informatii deosebit de pretioase pentru istoria straveche a crestinismului de pe aceste meleaguri. Sfantul Niceta i-a facut doua vizite in Italia prietenului sau Paulin, in anii 398 si 402, prilej cu care i-a infatisat situatia din eparhia pe care o carmuia.

Dar ce ne facem cu Dacia Ripensis (actualul Timoc, plin de romani) si cu Dacia Mediterranea, cu Constantin si cu Iustinian, cu ceilalti imparati traco-daci, toti din sudul Dunarii? Ce ne facem cu aromanii, cu Asanestii?

Adevarul e ca romanii s-au format in nordul si in sudul Dunarii.

La ce ar mai fi construit Constantin podul peste Dunare daca nu ar fi fost in nord o populatie cu elemente romane? La ce ar fi fortificat Iustinian cetatile din nordul fluviului daca nu ar fi avut acolo popor de origine romanica?

Sf. Paulin de Nola in poemele dedicate lui Niceta de Remesiana scria:

“Te duci la dacii boreici, cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana”.

“Ne-a sosit din Dacia, in ziua praznuirii sfantului Felix, caci a venit ca sa cinsteasca moaștele episcopului nostru sfant, și i-a uimit pe romani.”

Sunt aproape emoționat de frumusețea formulei propuse de Sf. Paulin de Nola: „ Dacii boreici (adica de la Miaza-Noapte), cei care canta lauda lui Hristos cu inima romana!”

Ar merita sa treaca in manualele școlare acest citat.

Da, sunt multe lucruri privitoare la istoria noastra care nu se cunosc indestul! Marele istoric Panaitescu spunea ca romanitatea și romanizarea noastra este capitolul cel mai puțin cercetat de istorici!…

„Dacii boreici, cei care cântă laudă lui Hristos cu inimă romana”…

„Dacii boreici, cei care cântă laudă lui Hristos cu inimă romana”…

Surse:

[1] oradereligie.wordpress.com

[2] ioncoja.ro

Articolele publicate de catre Glasul.info pot fi preluate doar in limita a 500 de caractere si numai cu citarea sursei prin link activ. Abaterile de la aceasta regula constituie incalcarea legii privind drepturile de autor.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!


loading...


Sustineti proiectele Glasul.info, sustineti unionismul, sustineti actiunile si initiativele noastre:
Cont in LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
Cont in EURO: RO61BTRLEURCRT0356966001

loading...


Loading...


Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta


Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Social Pages

Despre noi

Categorii

Recomandam

Parteneri

Follow Us


Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline
Mai multe despre Cultural, Dacia, Istorie
Romanii transnistrieni - Romanizarea dacilor „liberi” din Basarabia!
TRANSNISTRIA – ,,TARA NOASTRĂ DE DINCOLO DE NISTRU”

Transnistria în sens geografic este delimitată de malul de 800...

Pocuţia pe timpul lui Petru Rareş (1543-1546)
TOTUL DESPRE ROMÂNII DIN POCUŢIA

POCUŢIA, DESPRE CARE în anii de şcoală reţinem doar că...

Ethnic map of Bulgaria according to the census results from 1892 (Blue denotes regions with a Romanian minority)
Privilegii pentru supusii romani timoceni sub conducerea turcilor

În 1425, printr-o coordonare a armatelor muntene, bănăţene şi transilvănene,...

Închide