Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov

Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov

Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov

Cum am ajuns sa ne interesam de acest sat? Ne-a atras atentia postarea cuiva de pe o retea de socializare si ideea ca acest toponim al stramosilor nostri se pastreaza inca dupa doua mii de ani in Romania era deja irezistibila. L-am cautat imediat in Google Maps si am descoperit o asezare cu totul si cu totul diferita fata de ceea ce noi ne-am imaginat sau ne-am fi asteptat sa gasim:

„Yvette Larson umbland prin Romania a gasit un sat numit Dacia.Ea este o sustinatoare a tarii noastre si a neamului nostru si a facut o pagina dedicata Romaniei pentru a ne schimba imaginea in lume.Exista si in Trakia-Turcia de azi o localitate numita Dacia, mi-a zis un turc.Turcii pronunta asa ca englezii, el mi-a zis ca ei stiu ca are legatura cu Dacia si ca acolo au trait tracii. Nu stiu in ce zona a tarii e satul fiindca ea nu mentioneaza.”, aceasta este postarea care ne-a atras noua atentia asupra acestui sat.

Yvette Larson umbland prin Romania a gasit un sat numit Dacia
Yvette Larson umbland prin Romania a gasit un sat numit Dacia

Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn), este un sat în Brașov, la contactul depresiunii Rupea cu Podișul Hârtibaciului. Aparține de comuna Jibert. În anul 1931 autoritățile române au schimbat denumirea oficială a localității din Ștena în Dacia.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)
Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)

Atestată documentar în anul 1309. Până în anii 1980 a fost locuită în majoritate de sași. Emigrarea sașilor a început la sfârșitul anilor 1970.

Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)
Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)

În această localitate își are originea familia nobiliară săsească Soterius von Sachsenheim, primul strămoș cunoscut al familiei fiind Valentinus Schöchtert (născut cca. 1554).

Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)
Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn)

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.281 locuitori, dintre care 604 germani, 549 români, 116 țigani, 8 maghiari ș.a.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 604 luterani, 532 ortodocși, 133 greco-catolici ș.a.

Biserica fortificată, monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea.
Biserica fortificată, monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea.

Școala germană din localitate a fost menționată pentru prima dată în anul 1488. Dacia (Stein(germana), Garat(maghiara)) în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773:

Dacia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Dacia în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov
Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov

Sursa:

[1] ro.wikipedia.org

[2] facebook.com/GoddesWater

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info