<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Marea Unire Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/marea-unire/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/marea-unire/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Thu, 18 Nov 2021 08:36:42 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Marea Unire Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/marea-unire/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>“MAREA UNIRE, din perspectiva învățământului artistic gorjean” – un proiect educațional organizat de ISJ – Gorj, Cercul profesorilor de istorie și Liceul de Arte “C-tin Brăiloiu”, Târgu-Jiu</title>
		<link>https://glasul.info/2021/11/18/marea-unire-din-perspectiva-invatamantului-artistic-gorjean-un-proiect-educational-organizat-de-isj-gorj-cercul-profesorilor-de-istorie-si-liceul-de-arte/</link>
					<comments>https://glasul.info/2021/11/18/marea-unire-din-perspectiva-invatamantului-artistic-gorjean-un-proiect-educational-organizat-de-isj-gorj-cercul-profesorilor-de-istorie-si-liceul-de-arte/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantinescu-Motru Ioan]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Nov 2021 07:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Educație]]></category>
		<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[ISJ – Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[Liceul de Arte “C-tin Brăiloiu”]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<category><![CDATA[Târgu-Jiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=115481</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/11/18/marea-unire-din-perspectiva-invatamantului-artistic-gorjean-un-proiect-educational-organizat-de-isj-gorj-cercul-profesorilor-de-istorie-si-liceul-de-arte/">“MAREA UNIRE, din perspectiva învățământului artistic gorjean” – un proiect educațional organizat de ISJ – Gorj, Cercul profesorilor de istorie și Liceul de Arte “C-tin Brăiloiu”, Târgu-Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-drop-cap">Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul finalizării unui idealul, al încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Ceea ce la 1600 (prin fapta lui Mihai Viteazul) fusese doar o clipă de vis, la 24 ianuarie 1859, un pas și o speranță pentru continuarea jertfei naționale, la 1 Decembrie 1918 devenea realizarea sublimă a acestui popor. La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100 000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţa Unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România.</p>
<p><em>„În această zi – scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit. A sosit ceasul în care cerem şi noi lumii dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da nimănui, ca robi, rodul ostenelilor noastre”.</em></p>
<p>  Prin acest proiect ne propunem să-i învățăm pe elevi să conștientizeze, şi să respecte valorile democratice, cultural-istorice, simbolurile unității, toleranței, bunei conviețuiri. Activitățile proiectului sunt importante pentru elevii şcolii, pentru cadrele didactice, dar şi pentru comunitate prin stimularea dragostei de țară, prin facilitarea accesului participanților, direct şi indirect, la informații de ordin inter şi multicultural. Ne dorim ca elevii să deprindă maniere pozitive de a acționa ca membri ai societății. Să devină apărători ai valorilor neamului, să le promoveze pe acestea în țară şi în afara ei, iar în acțiunile lor de zi cu zi, ca cetățeni ai României şi ai Uniunii Europene, să fie exemple de urmat.</p>
<p><strong>DESCRIEREA ACŢIUNII:</strong></p>
<p>După mediatizarea proiectului la nivelul școlii, elevii claselor de <em>Arte plastice</em> vor organiza un concurs de pictură, apoi vor fi selectate cu sprijinul comisiei de specialitate cele mai frumoase și reprezentative picturi pentru expoziția care va fi lansată cu o săptămână înaintea Zilei Naționale a României. Tot în aceiași manieră se vor selecta cele mai reprezentative cântări patriotice și scurte piese de teatru prezentate de comisiei de specialitate. Rezultatele obținute din selecția concursurilor vor fi prezentate în cadrul <em>Cercului Profesorilor de Istorie</em> pentru data de 24.11.2021. După această dată, se va organiza la nivelul școlii un spectacol pentru a puncta acest eveniment național, apoi va fi mediatizat în presa locală de conducerea școlii și respectiv de profesorul coordonator Ionel Cioabă.</p>
<p>Mare parte dintre activitățile propuse vor fi realizate anual în vederea marcării momentului 1 Decembrie și vor fi incluse în oferta educațională a școlii în Calendarul activităților extracurriculare și extrașcolare.</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='“MAREA UNIRE, din perspectiva învățământului artistic gorjean” – un proiect educațional organizat de ISJ – Gorj, Cercul profesorilor de istorie și Liceul de Arte “C-tin Brăiloiu”, Târgu-Jiu' data-link='https://glasul.info/2021/11/18/marea-unire-din-perspectiva-invatamantului-artistic-gorjean-un-proiect-educational-organizat-de-isj-gorj-cercul-profesorilor-de-istorie-si-liceul-de-arte/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2021/11/18/marea-unire-din-perspectiva-invatamantului-artistic-gorjean-un-proiect-educational-organizat-de-isj-gorj-cercul-profesorilor-de-istorie-si-liceul-de-arte/">“MAREA UNIRE, din perspectiva învățământului artistic gorjean” – un proiect educațional organizat de ISJ – Gorj, Cercul profesorilor de istorie și Liceul de Arte “C-tin Brăiloiu”, Târgu-Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2021/11/18/marea-unire-din-perspectiva-invatamantului-artistic-gorjean-un-proiect-educational-organizat-de-isj-gorj-cercul-profesorilor-de-istorie-si-liceul-de-arte/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Liga Studenților (LS IAȘI) a sărbătorit 101 de ani de la Marea Unire în Basarabia, alături de frații din Generația Unită</title>
		<link>https://glasul.info/2019/12/05/liga-studentilor-ls-iasi-a-sarbatorit-101-de-ani-de-la-marea-unire-in-basarabia-alaturi-de-fratii-din-generatia-unita/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/12/05/liga-studentilor-ls-iasi-a-sarbatorit-101-de-ani-de-la-marea-unire-in-basarabia-alaturi-de-fratii-din-generatia-unita/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 05 Dec 2019 05:16:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Liga Studenților IAȘI]]></category>
		<category><![CDATA[101 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[Basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[Generația Unită]]></category>
		<category><![CDATA[Liga Studenţilor]]></category>
		<category><![CDATA[LS IAȘI]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatorit]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=105311</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>La Orhei am participat la Sfânta Liturghie și la manifestațiile organizate de părintele Sergiu Aga împreună cu membrii comunității bisericii românești din oraș: Te-Deum, sfințirea drapelelor tricolore, depunere de flori la crucea închinată victimelor raptului Basarabiei și marșul până în centru, la monumentul domnitorului Vasile Lupu. În Chișinău, capitala Basarabiei, am plecat din fața statuii lui Ștefan cel...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/12/05/liga-studentilor-ls-iasi-a-sarbatorit-101-de-ani-de-la-marea-unire-in-basarabia-alaturi-de-fratii-din-generatia-unita/">Liga Studenților (LS IAȘI) a sărbătorit 101 de ani de la Marea Unire în Basarabia, alături de frații din Generația Unită</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">La Orhei am participat la Sfânta Liturghie și la manifestațiile organizate de părintele Sergiu Aga împreună cu membrii comunității bisericii românești din oraș: Te-Deum, sfințirea drapelelor tricolore, depunere de flori la crucea închinată victimelor raptului Basarabiei și marșul până în centru, la monumentul domnitorului Vasile Lupu.</p>



<p class="has-medium-font-size">În Chișinău, capitala Basarabiei, am plecat din fața statuii lui Ștefan cel Mare, în marș, spre clădirea fostului gimnaziu nr. 3, unde la 27 martie 1918 deputații din Sfatul Țării au votat Unirea Basarabiei cu România. Acolo a fost adusă jumătate din harta României Mari, cealaltă jumătate fiind la Alba Iulia. La anul, pe 27 martie, cele două jumătăți vor fi reunite din nou la Chișinău.</p>



<figure class="wp-block-image size-large"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/12/Capriana.jpg" alt=" Liga Studenților (LS IAȘI)  la mănăstirea Căpriana" class="wp-image-105317"/><figcaption> Liga Studenților (LS IAȘI)  la mănăstirea Căpriana</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size">Liga Studenților a mers la Chișinău și Orhei nu de dragul de a vizita orașele aflate, din păcate, sub administrația socialistului Ion Ceban, respectiv a pro-rusului Ilan Șor, ci pentru că acolo trebuie afirmată identitatea națională românească și dorința de Unire. Frații noștri basarabeni au fost despărțiți de țară în mod nedrept de către Rusia/URSS, iar a ascunde acest fapt istoric sub masca „susținerii parcursului european al Republicii Moldova”, a „eliminării clivajelor geopolitice” sau doar a „existenței națiunii civice moldovenești” reprezintă un act de trădare națională.</p>



<p class="has-medium-font-size">Ne manifestăm dragostea de țară nu doar de Ziua Națională, ci o facem zi de zi prin toate acțiunile noastre. Iubiți-vă țara în fiecare zi, nu doar pe facebook și instagram. Iubiți-o ca nimic altceva pe lume, deoarece fiecare dintre noi este trecător, însă țara noastră românească este veșnică.</p>



<p class="has-medium-font-size">Cu toate că dragostea sinceră de țară în ziua de astăzi este sentiment contrar spiritului epocii globalizării și care este judecat foarte aspru de unii dintre „marii intelectuali” ai zilei, ne amintim mereu de vorbele marelui Mircea Eliade care profetic ne încurajează că „sunt vremuri în care nu poți înainta decât mergând contra curentului”!</p>



<figure class="wp-block-embed-youtube wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio"><div class="wp-block-embed__wrapper">
https://www.youtube.com/watch?v=ALBZWXofOQ0
</div></figure>



<p class="has-text-align-right">Sursa: Facebook / Liga Studenţilor &#8211; LS IAŞI</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Liga Studenților (LS IAȘI) a sărbătorit 101 de ani de la Marea Unire în Basarabia, alături de frații din Generația Unită' data-link='https://glasul.info/2019/12/05/liga-studentilor-ls-iasi-a-sarbatorit-101-de-ani-de-la-marea-unire-in-basarabia-alaturi-de-fratii-din-generatia-unita/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/12/05/liga-studentilor-ls-iasi-a-sarbatorit-101-de-ani-de-la-marea-unire-in-basarabia-alaturi-de-fratii-din-generatia-unita/">Liga Studenților (LS IAȘI) a sărbătorit 101 de ani de la Marea Unire în Basarabia, alături de frații din Generația Unită</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/12/05/liga-studentilor-ls-iasi-a-sarbatorit-101-de-ani-de-la-marea-unire-in-basarabia-alaturi-de-fratii-din-generatia-unita/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dezrobirea sufletească a românilor din Ardeal</title>
		<link>https://glasul.info/2019/08/18/dezrobirea-sufleteasca-a-romanilor-din-ardeal/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/08/18/dezrobirea-sufleteasca-a-romanilor-din-ardeal/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 18 Aug 2019 20:36:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Alba Iulia]]></category>
		<category><![CDATA[Dezrobirea sufletească]]></category>
		<category><![CDATA[Ioan Georgescu]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<category><![CDATA[românii din Ardeal]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102529</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>V-ați întrebat vreodată ce au simțit românii ardeleni după Marea Unire din 1918? Noi ne-am întrebat adeseori acest lucru, și din fericire în goana noastră prin diverse arhive după anumite documente istorice, am dat și peste un articol care ne oferă exact răspunsul la întrebarea de mai sus. &#8220;Până acum am fost ținuți într-o îndoită...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/18/dezrobirea-sufleteasca-a-romanilor-din-ardeal/">Dezrobirea sufletească a românilor din Ardeal</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">V-ați întrebat vreodată ce au simțit românii ardeleni după Marea Unire din 1918? Noi ne-am întrebat adeseori acest lucru, și din fericire în goana noastră prin diverse arhive după anumite documente istorice, am dat și peste un articol care ne oferă exact răspunsul la întrebarea de mai sus.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color"><strong>&#8220;Până acum am fost ținuți într-o îndoită sclavie: una politică și una culturală.</strong> Zdrobindu-se cea dintâi, e vremea s-o înlăturăm și pe cea de-a doua. O vom înlătura așa, dacă vom îndepărta tot ce e străin de sufletul, de mintea, de inima, de limba și simțirea românească.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">Sunt multe de zis în privința aceasta. Acum odată stărui numai asupra curățirii limbii românești de toate înrâuririle străine, mai cu seamă ungurești și nemțești, care se întâmpină așa des la Românii din fosta Austro-Ungarie.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">De însemnat că cei mai mulți Români ai noștri vorbesc, slavă Domnului, o limbă neaoș românească, dar nu pretutindeni. Amestecul cu streinii, ne-a împetrițat limba cu o mulțumie de cuvinte și de alcătuiri de cuvinte nefirești limbii românești. În Banat se simte influența nemțească, în alte părți ungurene influența ungurească.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">Credem însă că după ce a răsărit soarele nostru trebuie să ne încălzim numai la razele lui, nu la alte raze mai sărăcăcioase. Soarele Românilor apare de însă de la București, prin urmare după frații noștri de dincolo avem să ne îndreptăm întru toate, și în ce privește limba.&#8221;, scria la 31 Decembrie 1918 profesorul Ioan Georgescu în paginile publicației &#8220;<strong>ALBA-IULIA</strong>&#8220;, Organ al proclamării unității naționale</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Dezrobirea sufletească a românilor din Ardeal' data-link='https://glasul.info/2019/08/18/dezrobirea-sufleteasca-a-romanilor-din-ardeal/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/08/18/dezrobirea-sufleteasca-a-romanilor-din-ardeal/">Dezrobirea sufletească a românilor din Ardeal</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/08/18/dezrobirea-sufleteasca-a-romanilor-din-ardeal/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării</title>
		<link>https://glasul.info/2018/07/26/in-anul-centenarului-marii-uniri-a-romanilor-academia-romana-isi-reafirma-punctul-de-vedere-cu-privire-la-identitatea-istorica-si-lingvistica-a-romanilor-din-nordul-si-din-sudul-dunarii/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/07/26/in-anul-centenarului-marii-uniri-a-romanilor-academia-romana-isi-reafirma-punctul-de-vedere-cu-privire-la-identitatea-istorica-si-lingvistica-a-romanilor-din-nordul-si-din-sudul-dunarii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 Jul 2018 06:21:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[Academia Romana]]></category>
		<category><![CDATA[anul Centenarului]]></category>
		<category><![CDATA[identitatea istorică]]></category>
		<category><![CDATA[lingvistică]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<category><![CDATA[sudul Dunarii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=94043</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării Conform adevărului științific, poporul român are patru ramuri istorice &#8211; dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni &#8211; vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/07/26/in-anul-centenarului-marii-uniri-a-romanilor-academia-romana-isi-reafirma-punctul-de-vedere-cu-privire-la-identitatea-istorica-si-lingvistica-a-romanilor-din-nordul-si-din-sudul-dunarii/">În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<p>&#8220;În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării</p>
<p>Conform adevărului științific, poporul român are patru ramuri istorice &#8211; dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni &#8211; vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă. Dialectele românești &#8211; dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân &#8211; se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit. Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești s au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene.</p>
<p>Unitatea dialectelor românești a fost susținută unanim de-a lungul timpului de către cei mai importanți lingviști români (Ovid Densușianu, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coșeriu) și străini (Wilhelm Meyer-Lübke, Gustav Weigand, Matteo Bartoli, Giuliano Bonfante, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Gerhard Rohlfs). Româna e prezentată ca o limbă unitară, cu cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân) în enciclopediile străine: The Encyclopaedia Americana, vol. 23, 1919; Encyclopaedia Britannica, vol 19, 1911; The New Encyclopaedia Britannica, Macropaedia, vol. 15, 1981); Grand Larousse Encyclopédique, vol. 1, 1964; Brockhaus Enzyklopädie, vol. 17, 1981; Dizionario Enciclopedico Italiano, vol. 10, 1961.</p>
<p>Academia Română ia act cu îngrijorare de continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân. Scopul acestor activități este declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română. Aceste activități fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni &#8211; aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) &#8211; de limba și poporul român. Precizăm că articolul 3, paragraful 1 din Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN), adoptată de Consiliului Europei la Strasbourg, în 1 februarie 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu. Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol nu trebuie înțeles că o persoană are dreptul să își aleagă arbitrar apartenența la o minoritate națională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului.&#8221;, se arată în comunicatul de presă al Academiei Române</p>
</div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării' data-link='https://glasul.info/2018/07/26/in-anul-centenarului-marii-uniri-a-romanilor-academia-romana-isi-reafirma-punctul-de-vedere-cu-privire-la-identitatea-istorica-si-lingvistica-a-romanilor-din-nordul-si-din-sudul-dunarii/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/07/26/in-anul-centenarului-marii-uniri-a-romanilor-academia-romana-isi-reafirma-punctul-de-vedere-cu-privire-la-identitatea-istorica-si-lingvistica-a-romanilor-din-nordul-si-din-sudul-dunarii/">În anul Centenarului Marii Uniri a românilor, Academia Română își reafirmă punctul de vedere cu privire la identitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și din sudul Dunării</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/07/26/in-anul-centenarului-marii-uniri-a-romanilor-academia-romana-isi-reafirma-punctul-de-vedere-cu-privire-la-identitatea-istorica-si-lingvistica-a-romanilor-din-nordul-si-din-sudul-dunarii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rezistenții batjocoresc ideea de Centenar! Își bat joc de Marea Unire, de un eveniment crucial din istoria poporului român!</title>
		<link>https://glasul.info/2018/05/14/rezistentii-batjocoresc-ideea-de-centenar-isi-bat-joc-de-marea-unire-de-un-eveniment-crucial-din-istoria-poporului-roman/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/05/14/rezistentii-batjocoresc-ideea-de-centenar-isi-bat-joc-de-marea-unire-de-un-eveniment-crucial-din-istoria-poporului-roman/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 May 2018 00:09:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[#rezistentii]]></category>
		<category><![CDATA[batjocoresc]]></category>
		<category><![CDATA[crucial]]></category>
		<category><![CDATA[EVENIMENT]]></category>
		<category><![CDATA[ideea de Centenar]]></category>
		<category><![CDATA[istoria poporului român]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=35295</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Rezistenții batjocoresc ideea de Centenar! Își bat joc de Marea Unire, de un eveniment crucial din istoria poporului român! Ne-am săturat de #rezistenți ca vulpea de râie! Dacă au putut ajunge chiar și până acolo încât să întineze simbolul Centenarului Marii Uniri, doar pentru a satisface capriciile politice, ideologice și economice ale unui grup restrâns de interese, atunci...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/14/rezistentii-batjocoresc-ideea-de-centenar-isi-bat-joc-de-marea-unire-de-un-eveniment-crucial-din-istoria-poporului-roman/">Rezistenții batjocoresc ideea de Centenar! Își bat joc de Marea Unire, de un eveniment crucial din istoria poporului român!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Rezistenții batjocoresc ideea de Centenar! Își bat joc de Marea Unire, de un eveniment crucial din istoria poporului român! </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Ne-am săturat de #rezistenți ca vulpea de râie! Dacă au putut ajunge chiar și </span><span style="font-size: 14pt;">până </span><span style="font-size: 14pt;">acolo încât să întineze simbolul Centenarului Marii Uniri, doar pentru a satisface capriciile politice, ideologice și economice ale unui grup restrâns de interese, atunci chiar i se umple paharul până și celui mai binevoitor dintre pacifiști. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"> În an centenar, sorosiștii se mobilizeaza să atace și să batjocorească valorile istorice, valorile naționale, reperele de demnitate istorică ale poporului român.</span></h4>
<p><figure id="attachment_35297" aria-describedby="caption-attachment-35297" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-35297" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/05/protest-relaitatea.jpg" alt="În an centenar, sorosiștii se mobilizeaza să atace și să batjocorească valorile istorice, valorile naționale, reperele de demnitate istorică ale poporului român, Foto: captura TV Realitatea" width="730" height="430" /><figcaption id="caption-attachment-35297" class="wp-caption-text">În an centenar, sorosiștii se mobilizeaza să atace și să batjocorească valorile istorice, valorile naționale, reperele de demnitate istorică ale poporului român, Foto: captura TV Realitatea</figcaption></figure></p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Din nou platforma declic.ro, finanțată de același omniprezent și controversat George Soros, este în prim plan cu o campanie de batjocorire a unui eveniment crucial din istoria poporului român: Marea Unire. Trepădușii lui Soros din România au creat site-ul penalistan.ro, cu o temă batjocoritoare la adresa Centenarului Marii Uniri, intitulându-și acest site &#8220;Penalistan &#8211; Marea Unire cu Corupția&#8221;.</span></h4>
<p><div class="message_box success"><p></p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">&#8220;La 100 de ani de la unire, România se află la o răscruce de drum. Fie ne continuăm calea europeană, fie ne pregătim de 100 de ani de Penalistan. Cam așa s-ar numi dictatura corupților și raiul penalilor odată cu gravele modificări la Codurile Penale, chiar mai rele ca OUG13 și legile justiției la un loc. Vezi acum cum ar putea arăta viitorul copiilor tăi într-o astfel de lume.&#8221;, scrie pe pagina de întâmpinare a site-ului penalistan.ro</span></h4>
<p></p></div></p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Printre cei aflați în stradă la proteste se regăsea și Oreste Teodorescu, care făcea apeluri disperate pe rețelele de socializare pentru a mobiliza și mai mulți protestatari să iasă în stradă.</span></h4>
<p><figure id="attachment_35304" aria-describedby="caption-attachment-35304" style="width: 730px" class="wp-caption aligncenter"><img decoding="async" class="size-full wp-image-35304" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/05/Oreste-propaganda.jpg" alt="Printre cei aflați în stradă la proteste se regăsea și Oreste Teodorescu, care făcea apeluri disperate pe retelele de socializare pentru a mobiliza și mai mulți protestatari să iasă în stradă, Foto: facebook.com" width="730" height="430" /><figcaption id="caption-attachment-35304" class="wp-caption-text">Printre cei aflați în stradă la proteste se regăsea și Oreste Teodorescu, care făcea apeluri disperate pe retelele de socializare pentru a mobiliza și mai mulți protestatari să iasă în stradă, Foto: facebook.com</figcaption></figure></p>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Rețeta o cunoaștem deja destul de bine cu toții, există un nucleu de persoane publice, secondat de o puzderie de ONG-uri, care mobilizează oamenii să iasă la proteste, de multe ori fără ca măcar să-i informeze corect și complet cu privire la motivele pentru care ar trebuie să protesteze.</span></h4>
<p><div class="message_box success"><p></p>
<h4><span style="font-size: 14pt;"> Nota noastră: singurii în istorie care au mai coborât atât de jos pentru a ataca simbolurile naționale ale poporului român, au fost bolșevicii, care au manifestat o acută alergie la noțiunea de Unire a neamului românesc. Acum din păcate istoria ne scoate din nou în cale o serie de așa ziși revoluționari ai progresului, la fel de porniți și de inverșunați împotriva identității naționale românești. Jos labele de pe simbolurile și valorile istorice ale românilor, neobolșevicilor!</span></h4>
<p></p></div></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Rezistenții batjocoresc ideea de Centenar! Își bat joc de Marea Unire, de un eveniment crucial din istoria poporului român!' data-link='https://glasul.info/2018/05/14/rezistentii-batjocoresc-ideea-de-centenar-isi-bat-joc-de-marea-unire-de-un-eveniment-crucial-din-istoria-poporului-roman/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/14/rezistentii-batjocoresc-ideea-de-centenar-isi-bat-joc-de-marea-unire-de-un-eveniment-crucial-din-istoria-poporului-roman/">Rezistenții batjocoresc ideea de Centenar! Își bat joc de Marea Unire, de un eveniment crucial din istoria poporului român!</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/05/14/rezistentii-batjocoresc-ideea-de-centenar-isi-bat-joc-de-marea-unire-de-un-eveniment-crucial-din-istoria-poporului-roman/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918</title>
		<link>https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 Sep 2017 12:03:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[1 Decembrie 1918]]></category>
		<category><![CDATA[100 de ani]]></category>
		<category><![CDATA[manifestare]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<category><![CDATA[Războiul de Întregire Națională]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=30554</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. La sfarsitul lunii septembrie, la Covasna, in perioada 29-30 septembrie 2017 va avea loc Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie ediţia a...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/">In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.</span></p>
<p><span style="font-size: 18.6667px;">La sfarsitul lunii septembrie, la Covasna, in perioada 29-30 septembrie 2017 va avea loc Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie ediţia a XXIII-a, o manifestare  dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Centrul European de Studii Covasna &#8211; Harghita a facut public intreg programul stabilit de catre organizatori pentru aceasta manifestare planificata pentru zilele de 29 si 30 septembrie 2017.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918</span></h2>
<p>Hotel Bradul Covasna<br />
29-30 septembrie 2017</p>
<p>Program<br />
Vineri, 29 septembrie 2017<br />
Hotel Bradul Covasna</p>
<p>I. Deschiderea lucrărilor sesiunii.<br />
Cuvântul organizatorilor şi al autorităţilor publice locale,<br />
ora 15,00 – 15,30</p>
<p>&#8211; Preasfinţitul ANDREI, Episcopul Covasnei şi Harghitei<br />
&#8211; Sebastian CUCU, prefectul judeţului Covasna<br />
&#8211; Pr. dr. Sebastian PÂRVU, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, director Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”<br />
&#8211; Dr. Ioan LĂCĂTUȘU, director științific Centrul European de Studii Covasna- Harghita</p>
<p>II. Lucrări în plen, orele 15,30 – 17,30<br />
Moderatori: Preasfinţitul ANDREI, Episcopul Covasnei şi Harghitei, dr. Ioan LĂCĂTUȘU</p>
<p>1. Prof. univ. dr. Ioan SCURTU, București, 1917 – preludii ale unirii Basarabiei cu România<br />
2. Dr. Alexandru PORŢEANU, Bucureşti, Vicisitudini ale memoriei publice și ale istoriografiei Marii Uniri<br />
3. Prof. univ. dr. Petre ȚURLEA, Ploiești, Regionalismul românesc transilvănean la începutul perioadei interbelice, în plan bisericesc<br />
4. Prof. univ. dr. Corneliu Mihai LUNGU, București, Surse de arhivă privind salvarea ființei naționale în 1917<br />
5. Prof. univ. emerit dr. Ioan SABĂU-POP şi dr. Olimpiu-Aurelian SABĂU-POP, Tg. Mureș, Studiu privind efectele pe care le-au avut în privinţa proprietăţii ordonanţele retrograde în timpul ocupaţiei Ungariei hortyste în Transilvania de nord<br />
6. Prof. univ. dr. Ioan CIUREA-WEIDNER, Köln (Germania), Două etnii, un singur teritoriu, un singur viitor: împreună<br />
7. Dr. Valeriu CAVRUC, Sf. Gheorghe, Priorități ale Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni privind cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural din estul Transilvaniei</p>
<p>III. Lansări și prezentări de cărţi, orele 18,00 – 19,30</p>
<p>1. Profesioniștii noștri 22. Ioan Lăcătușu la 70 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2017, volum îngrijit de Vasile Lechințan și Vasile Stancu, prezintă îngrijitorii ediției<br />
2. Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, Subcetate – Mureș. Prezentare monografică, Editura Cezara-Codruța Marica, Tg. Mureș, 2017, prezintă Ioan Lăcătușu<br />
3. Ciprian Hugianu, Poiana Sărată – un sat românesc din Carpați, în vâltoarea istoriei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2017, ediția a II-a, revăzută și adăugită, prezintă autorul<br />
4. Gelu Neamțu, „Noi și maghiarii”. Câteva aspecte importante privind Revoluția românilor de la 1848-1849 din Transilvania, intenționat ignorate până acum, Ediție îngrijită de Ela Cosma și Vasile Lechințan, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2017, prezintă dr. Vasile Lechințan<br />
5. Luminița Cornea, Scriitori. Case memoriale, II, Editura Nico, Tg. Mureș, 2017<br />
6. Dr. Zeno Milea, lucrările Sabin Gherman și transilvanismul său, și Politice, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2017, prezintă autorul<br />
7. Ilie Șandru, Destine după destine&#8230;, Editura Vatra veche, Târgu Mureş, 2017, în colecţia ,,100 de cărţi pentru Centenarul Marii Uniri”, prezintă autorul<br />
8. Horia Dumitrescu, Marian Moșneagu, Cornel Țucă, Dan Pintilie, Divizia a VI-a Infanterie. Jurnal de operațiuni. Volumul I (14 august 1916-12 mai 1918), Editura Pallas, Focșani, 2017, prezintă dr. Dan Prisecaru<br />
9. Ioan Stoica, Mărcuș – lada de zestre, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2017, prezintă autorul<br />
10. Florentina Teacă, De vorbă prin Voineștii Covasnei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2017, prezintă autoarea<br />
11. George Simion, Blocați în labirint, Editura Timpul, Chișinău, 2017, prezintă autorul<br />
12. ASTRA Buzău Ardelean nr. 1-2/2017, prezintă, director Corina Bărăgan-Sporea<br />
13. Grai Românesc, Periodic de spiritualitate ortodoxă al Episcopiei Covasnei și Harghitei, nr. 2(75)/2017, prezintă Erich Mihail Broanăr<br />
14. Buletinul Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, nr. VI/2017, prezintă pr. dr. Sebastian Pârvu</p>
<p>SECŢIUNEA I. ISTORIE<br />
Sâmbătă, 30 septembrie 2017, orele 9,00 – 13,30<br />
Hotel Bradul Covasna, sala nr. 1</p>
<p>Moderatori: Dr. Costin SCURTU, dr. Vasile Șt. TUTULA</p>
<p>1. Col. (r) Octavian NEAGU, Brașov, Mânăstirea și schitul Augustinului<br />
2. Dr. Milandolina-Beatrice DOBOZI, Tg. Mureș, Surse de venituri şi câştigurile financiare ale preoţimii din Protopopiatul greco-catolic Reghin (1896)<br />
3. Prof. Bogdan TOMAȘ, Sibiu, Unele aspecte cu privire la mobilizarea românilor ardeleni în armata austro-ungară între anii 1914-1918<br />
4. Ana GRAMA, Sibiu, Brașovenii MUŞLEA între anii 1914-1918. Alte mesaje din vremea „bătăii”<br />
5. Eugen CRISTE, Arad, Amintiri din două armate. Generalul Dumitru Bardoși (1869-1938)<br />
6. Prof. dr. Luminița CORNEA, Sf. Gheorghe, Nicolae Samoilă, „soldat-țăran al Imperiului”? (jurnalul din cei trei ani de armată al unui țăran din Măieruș)<br />
7. Traian T. CEPOIU, Cerașu, jud. Prahova, Acțiuni militare ale armatei române în sudul județului Covasna în timpul campaniei din toamna anului 1916<br />
8. Dr. Ana DOBREAN, Miercurea Ciuc, Cotidianul „Brassoi Lapok” despre intrarea României în Primul Război Mondial<br />
9. Dr. Alin SPÂNU, București, Manifestele germane și efectele lor în armata română (1917)<br />
10. Prof. Ilie ȘANDRU, Toplița, Implicarea lui Octavian C. Tăslăuanu în înfiinţarea Corpului voluntarilor ardeleni şi bucovineni&#8221; (1917)<br />
11. Prof. drd. Dragoș CURELEA și prof. dr. Ștefan FIRU, Sibiu, Contribuții privind activitatea Corpului Voluntarilor Români din Austro-Ungaria în perioada mai-decembrie 1917 pe Frontul din Moldova.<br />
12. Prof. Daniela CURELEA, Sibiu, Unele aspecte privind contribuția voluntarilor transilvăneni și bucovineni la afirmarea național-românească a Basarabiei între 1917-1918<br />
13. Prof. Corina BĂRĂGAN-SPOREA, Vama Buzăului, Eroi săceleni, în marele război al reîntregirii țării (1914-1919)<br />
14. Col. (r.) Dr. Dan PRISĂCARU, Sibiu. IAȘI – 1916-1918. Capitală de Război, Capitală a Rezistenței până la Carpați și Capitală a Renașterii Naționale<br />
15. Drd. Daniel NICULAE, București, Transilvania și problema maghiară în comunicatele oficiale ale Marelui Cartier General român (octombrie-decembrie 1918)<br />
16. Dr. Costin SCURTU, Constanța, Contribuția trupelor române din Dobrogea la apărarea Marii Uniri din 1918<br />
17. Prof. Ciprian FĂRCAȘ, Toplița, Considerații privind rolul preotului militar în Primul Război Mondial<br />
18. Dr. Vasile Șt. TUTULA, Cluj-Napoca, 100 de ani de la marile bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz – etapă importantă în declanșarea actelor Marii Uniri din 1918<br />
19. Constantin AITEAN-TAUS, Măieruș, jud. Brașov, Românii din Măieruș, Arini și Iarăș participanți la Marea Unire, de la 1 Decembrie 1918<br />
20. Dr. Elisabeta MARIN, Brașov, 1918 în câteva documente aflate în arhivele brașovene<br />
21. Prof. Maria STOICA, Sf. Gheorghe, Corespondenţa de război, mărturie a unei realităţi obiective şi expresie a sufletului românesc. Lumea satului reflectată în corespondenţă<br />
22. Dr. Dorel MARC, Târgu Mureș, Satul est transilvănean în scrisorile şi memoriile Marelui Război-după noi surse arhivistice</p>
<p>SECŢIUNEA II. ISTORIE<br />
Sâmbătă, 30 septembrie 2017, orele 9,00 – 13,30<br />
Hotel Bradul Covasna, sala nr. 2</p>
<p>Moderatori: Dr. Anton COȘA, dr. Vasile LECHINȚAN</p>
<p>1. Mihai NICOLAE, București, Actualitatea și importanța indexării documentelor digitale<br />
2. Liliana OPRESCU, Sibiu, Scanarea „Telegrafului Roman” din anul 1918 și includerea sa în Biblioteca digitală a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu<br />
3. Valeriu TĂNASĂ, Aspecte ale pregătirii și înfăptuirii Marii Uniri oglindite în paginile „Telegrafului Român” din anul 1918<br />
4. Ing. Ciprian HUGIANU, dr. Ioan LĂCĂTUȘU, Sf. Gheorghe, Evenimentele anului 1918 oglindite în presa maghiară din Transilvania<br />
5. Prof. Vasile STANCU, Sf. Gheorghe, Reacțiile secuilor privind Hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia –<br />
1 Decembrie 1918”<br />
6. Prof. dr. Florin BENGEAN, Reghin, Realizarea unităţii naţionale a românilor, reflectată în opera lui Vasile Netea<br />
7. Prof. dr. Mihai SUCIU, Tg. Mureș, Memoria istoriei. Martori și înfăptuitori ai Marii Uniri<br />
8. Dr. Anton COȘA, Bacău, Stema României – simbol al Marii Uniri din 1918<br />
9. Vilică MUNTEANU, Bacău, Marele Război pentru Reîntregirea Neamului în medalistică<br />
10. Pr. drd. Marius BANCIU, Sărmaș, jud. Covasna, Premise ale integrării judeţelor Covasna şi Harghita în România întregită<br />
11. Dr. Vasile LECHINȚAN, Cluj-Napoca, Aspecte ale problemei naționale în administrarea județelor Ciuc și Odorhei, în timpul României Mari<br />
12. Elena ZÎRNĂ, Pitești, Aspecte cinematografice privind instrucția militarilor din corpul 5 armată, în anul 1928<br />
13. Pr. drd. Laurențiu-Gabriel PANCIU, Miercurea Ciuc, Protocolul proceselor verbale ale consiliului și adunării parohiei ortodoxe române, Gheorgheni-Ciuc. Anii 1923-1940<br />
14. Prof. dr. Florin BENGEAN, Reghin, Primul orfelinat românesc ortodox şi Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război, mărturii ale filantropiei ortodoxiei româneşti<br />
15. Prof. Attila Lazăr, Bod, Dezvoltarea Brașovului în perioada regimului autoritar al lui Carol al II-lea<br />
16. Prof. Florentina TEACĂ, Covasna, File de istorie locală – Covasna între cele două Războaie Mondiale<br />
17. Prof. dr. Costel Cristian LAZĂR, Considerații privind relațiile interetnice româno-maghiare în timpul Regiunii Autonome Maghiare<br />
18. Prof. univ. dr. ing. Doru Victor IANCU, Cluj-Napoca, Memorie, adevăr/minciună și manipulare în discursul istoric contemporan<br />
19. Col. (r) Ioachim GRIGORESCU, Sf. Gheorghe, Aspecte referitoare la starea cimitirelor și monumentelor eroilor din Primul Război Mondial, din județul Covasna<br />
20. Cristina LIXANDRU, Carmen BEJGU, București, Valoarea documentar-istorică a Arhivei Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”<br />
21. Pr. dr. Sebastian PÂRVU, dr. Ioan LĂCĂTUȘU, Sf. Gheorghe, Proiecte, acțiuni și manifestări preconizate a fi organizate în județele Covasna și Harghita, pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri</p>
<p>SECŢIUNEA III.<br />
ETNOGRAFIE ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ<br />
Sâmbătă, 30 septembrie 2017, orele 9,00 – 13,30<br />
Hotel Bradul Covasna, sala nr. 3</p>
<p>Moderatori: Dr. Catinca AGACHE, dr. Stelian GOMBOȘ</p>
<p>1. Pr. drd. Vlad-Cristian IRIMIA, Covasna, Spiritualitatea ortodoxă – componentă esențială a identității naționale românești.<br />
2. Conf. univ. dr. Liliana TROFIN, București, Relația om-sacru în spiritualitatea românească<br />
3. Dr. Catinca AGACHE, Iași, Mihai Eminescu și unitatea națională prin cultură<br />
4. Dr. Nicolae BUCUR, Miercurea Ciuc, Etnologul Iordan Datcu în spaţiile istoriei literare, memorialisticii, arhivisticii, socilogiei, muzicologiei. Expozeu pe marginea cărţii sale &#8220;Relevaţiile lecturii&#8221;<br />
5. Dr. Stelian GOMBOȘ, București, In memoriam – Academicianul Silviu Dragomir (1888-1962) – un mare istoric, cercetător, luptător şi apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice şi sociale a acestora…¸ Arhiepiscopul şi Mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei (1927-2000). Incursiuni biografice şi frânturi de gânduri la împlinirea a nouăzeci de ani de la naşterea sa pământească…<br />
6. Ionel SIMOTA, Miercurea Ciuc, Poezia în viața Cetății. Repere din activitatea Cenaclului literar „Buna Vestire” din Miercurea Ciuc<br />
7. Dr. Viorica Macrina LAZĂR, Toplița, Dimitrie Stelaru, tezaurierul unei întregi generații poetice<br />
8. Prof. Elena MÂNDRU, Miercurea Ciuc, Un proiect în curs de finalizare: Volumul „Ctitori de neam. Dascăli de ieri şi de azi”<br />
9. Erich-Mihail BROANĂR, Sf. Gheorghe, Volume apărute în Colecția Centenarul Marii Uniri (1918-2018) a Editurii Eurocarpatica<br />
10. Mihaela AIONESEI, Tg. Secuiec, Considerații privind nevoia de unitate a românilor din medii multietnice<br />
11. Mihai TÎRNOVEANU, Brașov, Priorități ale acțiunii „Români pentru români”, în județele Covasna și Harghita<br />
12. George SIMION, București, Cosmin IOSUB, Sf. Gheorghe, „Alianța pentru Centenar”, demers important al Mișcării Unioniste<br />
13. Ing. Gheorghe BEJAN, Bacău, Manifestări consacrate aniversării a 120 de ani de la nașterea profesorului Dumitru Mărtinaș<br />
14. Prof. Mihai TRIFOI, Bixad, jud. Covasna, „Clepsidra de Cristal” – revistă de cultură și spiritualitate, Tăuții Măgherăuș, Maramureș<br />
15. Cătălin VLĂDĂREAN, Sf. Gheorghe, Considerații referitoare la originea și semnificațiile oronimului CIUCAS / CIUCAŞ<br />
16. Prof. ing. Maria PELIGRAD, Marian BOBEI, Sf. Gheorghe, Demersuri pentru înființarea Asociației Meșterilor Tradiționali din județul Covasna<br />
17. Prof. Ciprian POPICA, Întorsura Buzăului, Fotografia veche, o cronică pentru susținerea identității românești în Buzăul Ardelean<br />
18. Florin HERȚEG, Sf. Gheorghe, Oina din bătrâni – în comunitățile românești din Depresiunea Întorsurii Buzăului<br />
19. Pr. Antonie Vasile TĂMAȘ, Vâlcele, Din proiectele Asociației „Voievozii Munților”</p>
<p>Sâmbătă, 30 septembrie 2017, 13,30 – 14,00<br />
Hotel Bradul Covasna</p>
<p>Închiderea lucrărilor sesiunii. Prezentarea concluziilor.</p>
<p>La buna organizare și desfășurare a sesiunii contribuie:<br />
Hotel Bradul, Hotel TTS, Hotel Montana, Hotel Dacia și<br />
SC Turism Covasna SA</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918' data-link='https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/">In perioada 29-30 septembrie 2017 are loc o manifestare dedicată împlinirii a 100 de ani de la Războiul de Întregire Națională și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/09/20/perioada-29-30-septembrie-2017-manifestare-dedicata-implinirii-100-razboiul-intregire-nationala-marea-unire-1-decembrie-1918/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Marea Unire, atacata la TVR. Bogdan Diaconu: TVR Mures, o portavoce a Ungariei VIDEO</title>
		<link>https://glasul.info/2014/12/12/marea-unire-atacata-la-tvr-bogdan-diaconu-tvr-mures-o-portavoce-a-ungariei-video/</link>
					<comments>https://glasul.info/2014/12/12/marea-unire-atacata-la-tvr-bogdan-diaconu-tvr-mures-o-portavoce-a-ungariei-video/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Dec 2014 16:16:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Tradatorii Romaniei]]></category>
		<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[Bogdan Diaconu]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Unire]]></category>
		<category><![CDATA[TVR Mures]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2079</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Intr-o scrisoare deschisa adresata astazi conducerii Parlamentului și CNA, deputatul Bogdan Diaconu, liderul PRU, cere ”demiterea directorului TVR ca urmare a transformarii TVR Mureș intr-o portavoce a Ungariei”, potrivit stiripesurse.ro. Deputatul acuza faptul ca pe data de 1 Decembrie 2014, de Ziua Naționala a Romaniei, postul TVR Targu Mureș a difuzat de la ora 16.00...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/12/12/marea-unire-atacata-la-tvr-bogdan-diaconu-tvr-mures-o-portavoce-a-ungariei-video/">Marea Unire, atacata la TVR. Bogdan Diaconu: TVR Mures, o portavoce a Ungariei VIDEO</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Intr-o scrisoare deschisa adresata astazi conducerii Parlamentului și CNA, deputatul Bogdan Diaconu, liderul PRU, cere ”demiterea directorului TVR ca urmare a transformarii TVR Mureș intr-o portavoce a Ungariei”, potrivit stiripesurse.ro.</p>
<p>Deputatul acuza faptul ca pe data de 1 Decembrie 2014, de Ziua Naționala a Romaniei, postul TVR Targu Mureș a difuzat de la ora 16.00 un dialog de 10 minute, intitulat ”No comment”, in limba maghiara, ”menit sa discrediteze Marea Unire și sa arate rolul protector al Ungariei asupra Transilvaniei, precum și felul in care romanii ar fi manipulat si falsificat datele istorice și realitațile din Transilvania si ar fi fortat situația pentru a obtine Unirea pe calea armelor”.</p>
<blockquote><p>&#8220;Caz unic in lume: televiziunea naționala a unei țari (din pacate, e vorba de Romania) a devenit agentul dezbinarii acesteia pe banii cetațenilor, facandu-le pe plac inamicilor acelui stat. Probabil ca, in caz de razboi, TVR va ține cu invadatorii. Cum ar trebui pedepsita o asemenea infamie?&#8221;, a scris deputatul Bogdan Diaconu pe contul sau de Facebook.</p></blockquote>
<h2>Marea Unire, atacata la TVR. Bogdan Diaconu: TVR Mures, o portavoce a Ungariei VIDEO</h2>
<p>Diaconu arata ca postul public a devenit ”canal de emitere al pretențiilor iredentiste maghiare prin falsificarea evenimentelor legate de Marea Unire chiar de Ziua Naționala a Romaniei”.<br />
Scrisoarea deschisa prezinta emisiunea in detaliu, aratand ca pe parcursul ei se spune ca ”Unirea a fost infaptuita pe calea armelor”, ca rezultat al dorinței politicienilor romani de a-și ”imbunatați statutul economic și politic in orice imprejurare”. Mai grav, se afirma ca din totalul de 6.841.000 de locuitori ai Transilvaniei, numai 2.939.000 ar fi fost romani, așadar romanii ar fi fost in minoritate, arata liderul Partidului Romania Unita.</p>
<p><a href="http://iframewidth=420height=315src=//www.youtube.com/embed/P73Gi6Y7AiIframeborder=0allowfullscreen/iframe"><iframe src="//www.youtube.com/embed/P73Gi6Y7AiI" width="420" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></a></p>
<p class="p1">De asemenea, în scrisoare se arată cum:</p>
<blockquote>
<p class="p1">”emisiunea propaga ideea celor care se opuneau Unirii in 1918 propunand federalizarea Ungariei prin includerea teritoriilor altor națiuni, inclusiv a Transilvaniei, și transformarea acestor teritorii in entitați autonome in cadrul Ungariei, pentru a opri astfel reunificarea poporului roman. Cei care s-au opus acestor ”soluții”, se afirma in emisiune, sunt burghezii romani care ”nu au acceptat soluții de compromis” pentru ca nu voiau sa ”imparta bunurile”. Pe toata durata emisiunii, partea romana este acuzata de rapacitate și intenții maligne, in timp ce Ungaria are rolul pozitiv al dorinței de a soluționa problema minoritaților, romanii fiind tratați ca o minoritate!”</p>
</blockquote>
<p class="p1">Potrivit lui Diaconu,</p>
<blockquote>
<p class="p1">”difuzarea istoriei falsificate a Marii Uniri chiar de Ziua Naționala a Romaniei pe postul public de televiziune reprezinta nu doar o jignire și un afront la adresa poporului roman, ci și o dovada a slabiciunii autoritaților romane sub ochii carora se pot emite pretenții absurde și anti-romanești chiar de pe canalele oficiale ale statului roman”.</p>
</blockquote>
<p><figure id="attachment_2080" aria-describedby="caption-attachment-2080" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/12/tvr-targu-mures-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-2080" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/12/tvr-targu-mures-1.jpg" alt="TVR Mures, o portavoce a Ungariei" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-2080" class="wp-caption-text">TVR Mures, o portavoce a Ungariei</figcaption></figure></p>
<p class="p1">Sursa:</p>
<p class="p1">[1] <a href="http://activenews.ro/marea-unire-atacata-la-tvr-bogdan-diaconu-tvr-mures-o-portavoce-ungariei-video_1876537.html" target="_blank">http://activenews.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Marea Unire, atacata la TVR. Bogdan Diaconu: TVR Mures, o portavoce a Ungariei VIDEO' data-link='https://glasul.info/2014/12/12/marea-unire-atacata-la-tvr-bogdan-diaconu-tvr-mures-o-portavoce-a-ungariei-video/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/12/12/marea-unire-atacata-la-tvr-bogdan-diaconu-tvr-mures-o-portavoce-a-ungariei-video/">Marea Unire, atacata la TVR. Bogdan Diaconu: TVR Mures, o portavoce a Ungariei VIDEO</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2014/12/12/marea-unire-atacata-la-tvr-bogdan-diaconu-tvr-mures-o-portavoce-a-ungariei-video/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
