16 Februarie

Evenimente

• 1476 Vlad Ţepeş îl însoţeşte pe regele Ungariei, Matei Corvin, în campania antiotomană din Bosnia.
• 1699 Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă
• 1875 Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.
• 1905 Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 80 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, Gheorghe Pop de Băseşti, biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze
• 1930 Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)
• 1933 Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri
• 1935 A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale
• 1941 Apărea ziarul Ardealul : Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal. A apărut în București la 16 februarie 1941, sub conducerea Dr. Anton Ionel Mureșeanu, secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord (în jur de 500.000 de membri). Asociația a fost înființată pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor. Bazele Asociației s-au pus la Arad, la începutul lunii octombrie 1940, urmând ca ele să se desăvârşească la Bucureşti în luna iunie 1941. Inițiativa apariției ziarului aparține lui Mureșeanu și a fost concretizată în decembrie 1940, de către un comitet restrâns, din care au făcut parte Iustin Ilieșiu, Corneliu Coposu, Dalea Virgil și Moldovan Petre. S-a hotărât lansarea unui manifest-program al viitoarei publicații, care-și asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului separat prin Dictatul de la Viena.
• 1968 România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București
• 2003 la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”

Nasteri

• 1886 Constantin Budeanu, inginer român, unul dintre întemeietorii școlii românești de electrotehnică, membru al Academiei Române (d. 1959)
• 1893 Emil Dorian, poet și prozator român (d. 1956)
• 1902 Teodor Bordeianu, inginer agronom român, membru titular al Academiei Române (d. 1969)
• 1903 Ioan Siadbei, lingvist și istoric literar român, vicepreședinte al Societății române de lingvistică (d. 1977)
• 1906 Tiberiu Popoviciu, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1975)
• 1910 Lucia Demetrius, scriitoare română (d. 1992)
• 1939 Ilie Constantin, poet, prozator și eseist român stabilit în Franța
• 1964 Constantin Enceanu, interpret român de folclor
• 1968 Adina Vălean, politician român
• 1969 Liviu Alexandru Miroșeanu, politician român
• 1983 Mihai Bendeac, actor, scriitor, regizor român
• 1986 Ciprian Deac, fotbalist român
• 1997 Alexandra Dindiligan, handbalistă română

Decese

• 1930 Ion N. Angelescu, economist, profesor universitar și om politic român (n. 1884)
• 1975 Chivu Stoica, om politic, președinte al Consiliului de Stat (1965-1967) (n. 1908)
• 1995 Victor Kernbach, prozator, poet, eseist, traducător, autor al unui Dicționar de mitologie generală (n. 1923)
• 1996 Nicolae Carandino, gazetar, traducător și director al Teatrului Național din București, ultimul dintre supraviețuitorii procesului Iuliu Maniu (n. 1905)
• 2013 Dumitru Sechelariu, om de afaceri, primar al Bacăului în perioada 1996-2004 (n. 1958)