Presa maghiara a confirmat ca politicianul Dracnea cunoscut romanilor drept Necromancerul din Teleorman care a reusit sa reanimeze un numar record de morti intr-un termen extrem de scurt si sa-i mobilizeze la vot a izbutit inca o performanta uimitoare!
Timp de o luna PSD si UDMR au negociat aprins pentru formarea unei noi majoritati si a unui nou guvern prin excluderea partidului PNL de la guvernare si trecerea lui in opozitie.
Unul dintre punctele negociate este si subiectul arborarii steagului secuiesc pe cladirile oficiale din Romania.
Dracnea a acceptat arborarea steagului secuiesc pe cladirile oficiale din Romania dar numai cu conditia ca steagul secuiesc sa aiba culorile si formatul steagului orasului Budapesta.
Dracnea a promis ca va legifera arborarea steagului secuiesc
Din aceasta cauza edilii orasului Budapesta vor sa-si schimbe imediat steagul pentru ca va semana prea mult cu steagul oficial al Romaniei si steagul secuiesc si va exista posibilitatea de confuzie cu acestea !
Edilii Budapestei se tem ca din aceasta cauza turistii straini vor incurca in curand si capitala Ungariei si in loc de Budapest ii vor spune Bucharest .
In cadrul unui forum secret Dracnea s-a laudat colegilor de partid:
“ Vedeti ba ca incepem sa fim un pol al puterii culturale in sud estul Europei! Au inceput vecinii nostri sa fie influentati cultural de catre noi si si-au ales un steag asemantor cu al nostru. In curand vom fi ca Imperiul Chinez sau cel Roman, vom influenta cultural toate tarile vecine”
Daca romanii din Ungaria ar incepe sa puna steaguri ale Romaniei pe institutii oficiale cam cum ar reactiona acolo oficialitatile?
Iata ce declara generalul roman Ioan Talpeş intr-un articol din 2013 din Adevarul:
“Ia duceţi-vă, fraţilor, în Ungaria şi faceţi un steag român. Să vedeţi câţi vă întoarceţi. Păi asta e confruntare? La mine în ţară? Eu trebuie să mă gândesc dacă să pun steagul meu la mine în ţară? Dar ăla are dreptul să-l pună?Prin 94, când am ajuns la comunicare directă la Washington, şeful FBI îmi spune că «ar fi bine să mai încetaţi cu războiul ăsta româno-maghiar» . Şi i-am spus: «Domnule, greşiţi. Nu există un astfel de război. Ne-aţi auzit pe noi vreodată că le pretindem ceva? Că îi forţăm cu ceva?»”
PS: Acesta este un pamflet si trebuie privit ca atare
Sursa: Glasul-Moldovei.blogpsot.md
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.