Ardelenismul promovat de Budapesta merge mana in mana cu moldovenismul promovat de Moscova

Noi am repetat acest lucru de nenumarate ori: ardelenismul promovat de Budapesta merge mana in mana cu moldovenismul promovat de Moscova. La inceput de an nou, Alexandru-Arthur Filimon a publicat un articol intitulat „Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești”  in care prezinta legatura de iubire platonica dintre „patriotul romin” Csibi Barna si „patriotul moldovan”, Nicolae Pascaru.

Nu, nu am facut nici o greseala gramaticala ci doar am citat din Nicolae Pascaru, cel care il numeste pe extremistul Csibi Barna: “prietenul meu, patriotul romin Csibi Barna”. La asa “patriot romin”, asa “patriot moldovan”. Cine se aseamana se aduna.

Ardelenismul promovat de Budapesta merge mana in mana cu moldovenismul promovat de Moscova

„Patrioții maldavani” din Republica Moldova au prieteni, buni prieteni… Cunoști un om și după anturajul său. Unul din „patrioții patriei moldave” îl are ca prieten de suflet pe extremistul Csibi Barna.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Acum, că ne-am lămurit cine sunt prietenii „patrioților” din Republica Moldova să mergem mai departe. Ce mai fac acești „patrioți”? Au promovat cu entuziasm un „cântec” cu un element melodic imprumutat dintr-un cântec… din regiunea Munteniei! Tocmai din Muntenia… Vă imaginați?

Este vorba despre o trupă „moldovană” obscură ce cantă pe la nunți piesele „Lume, lume…” si „Moldovenii care Plîng”. Elementul melodic imprumutat, este o porțiune din cântecul lăutăresc al regretatului Grigoraș Dinicu, muzician bucurestean, care la rându-i, l-a preluat de la un lăutar bătrân tot din București. „Patrioții”, se mândrec precum că piesa ar fi pur moldovenească. Cântecul este în special cunoscut datorită artistei Maria Tănase, ascultați ambele piese iar în cea „patriotică” veți găsi elementul în cauză săltat de la „romini”:

Tocmai din motivul ca suntem din Moldova intelegem poate mai bine parsivenia “transilvanismului” sau “ardelenismului” care nu este altceva decat o strategie de indobitocire similara “moldovenismului” cu care rusii au incercat sa-i indobitoceasca pe mancurtii din Moldova.

Asa cum moldovenismul a fost sustinut de catre autoritatile sovietice din URSS si mai nou de catre rusi si ucraineni, cu scopul de a promova “deosebirea” si despartirea culturala, politica si spirituala dintre romanii de pe cele doua maluri ale Prutului, asa si transilvanismul / ardelenismul este sustinut de catre autoritatile de la Budapesta tot cu acelasi scop.

Ardelenistii prieteni cu moldovenistii lui Renato Usatii
Ardelenistii prieteni cu moldovenistii lui Renato Usatii

 Sursa:

[1] vox.publika.md

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Tablitele de la Tartaria sunt revendicate mai nou si de catre unguri!

Dum ian. 4 , 2015
Dupa ce rusii au emis o ipoteza controversata precum ca stramosii lor ar fi coborat din muntii Carpati acum mai nou au inceput si ungurii sa le faca rusilor concurenta, sustinand nici mai mult nici mai putin decat ca ei sunt prezenti in Bazinul Carpatic de aproximativ 10.000 de ani. […]
Tablitele de la Tartaria sunt revendicate mai nou si de catre unguri!, sursa imagine: youtube.com

Poate vă place și:

libris.ro