Nota noastra: De ce sa-l decorezi pe Laszlo Tokes si pe alti tradatori sau chiar dusmani ai Romaniei, asa cum a facut Traian Basescu in mandatele sale de presedinte, sau sa sprijini si sa finantezi curentul antiromanesc al bandei de pseudointelectuali, in frunte cu Lucian Boia, H. R. Patapievici, Gabriel Liiceanu,etc ?
Adevaratii patrioti romani sunt ignorati sau poate chiar si mai rau, li se mai pun si piedici. Un astfel de caz este si Victor Ţibrigan, un patriot roman cum rar mai poti gasi in zilele noastre.
Pe 1 Decembrie, când toată naţiunea românească sărbătorea Marea Unire din 1918, Victor Ţibrigan din Vărvăreuca, Floreşti, aştepta pe pragul Casei de cultură din localitate să i se deschidă uşa centrală pentru a intra în muzeul creat de el într-un birou de la etajul doi al acestei clădiri. „Am stabilit să vină la muzeu două clase de elevi de la şcoală, să le vorbesc despre semnificaţia acestei date pentru Basarabia, dar mi-au închis uşa. De mai bine de un an, şeful Casei de cultură mi-a luat cheia, ameninţându-mă în public să mă car, pentru că nu am ce căuta aici”, povesteşte Victor Ţibrigan.
Cultura fără bani…
Muzeul din Vărvăreuca a fost creat în 2000, la propunerea şefului Secţiei de cultură judeţene. De atunci, Ţibrigan colectează exponate de la oamenii din sat, dar şi de pe câmpurile din jurul localităţii. Asta – pentru că pe aceste locuri a existat în perioada neolitică (mijlocul mileniului al II-ea î. Hr.) o aşezare a culturii Cucuteni-Tripolie. Prin anii ’60, au fost făcute ceva săpături arheologice, dar mare parte din aşezări au fost arate de tractoare.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsAstfel, muzeologul a adunat o moviliţă bună de cioburi din vasele distruse. Apoi, tot pe aceste locuri, în 1941 s-au dat lupte mari. Şeful muzeului susţine că la Vărvăreuca au murit peste 300 de ostaşi români. A fost şi un cimitir în sat, dar pe locul lui, în perioada sovietică, s-au construit case. În 2000, Victor Ţibrigan, împreună cu oamenii din sat, au curăţat fântâna construită de ostaşii români pe înălţimea Bortoasa, numită şi „Fântâna eroilor”. Acolo a găsit mai multe arme de luptă – mitraliere, pistoale, tuburi de obuze şi căşti pentru aviatori – pe care le-a expus în acea odăiţă de la etajul doi din Casa de cultură.
Mare parte din spaţiul muzeului este dedicată ostaşilor români, dar, pe lângă aceasta, Ţibrigan mai are şi un colţ de etnografie cu obiecte vechi, de epocă – patefoane, fiare de călcat, lustre din secolul trecut, pluguri, râşnite, zolniţe, icoane pictate acum trei secole ş.a. Omul spune că multe fundaţii din Ţară sunt interesate să colaboreze cu el, dar că, din cauza politicii duse de Chişinău, ele ezită să treacă Prutul. Cu toate acestea, el deseori merge la Muzeul Militar din Bucureşti, de unde a adus peste 20 de fotografii din Primul Război Mondial.
Pe un perete sunt expuse mai multe hărţi cu România Mare, din perioada interbelică. Spune că, o dată, preşedintele Consiliului raional, vizitându-i muzeul, i-a spus să le dea jos imediat, promiţându-i, în schimb, să-i plătească salariu. Dar omul nu s-a lăsat înduplecat, spunând că nu vrea să-şi trădeze Ţara, chiar dacă toată activitatea de la muzeu o face doar din entuziasm. El consideră că cel mai valoros exponat este o sabie, datată din 1910, care „a apărat Ţara în Primul Război Mondial şi care a participat, astfel, la înfăptuirea României Mari”.
Memorie Ostașilor Români! Victor Ţibrigan din… by f100000027739678
„Tot ce-i românesc e privat…”
Şeful muzeului mă asigură că deţine mai multe exponate, dar că nu are spaţiu pentru ele. „Peste perete este un alt birou, în care se depozitează gunoiul. De câţiva ani, le cer să-mi dea acel birou. Nu vor. În şase ani, nu mi-au dat măcar un leu, pentru un bec electric”, mai spune Ţibrigan. Omul îmi mărturiseşte că necazurile lui au început atunci când funcţionarii din primărie i-au cerut două noptiere pe care stau exponatele, chipurile, să le ducă la baia sătească.
Pe de altă parte, Nina Ivăneţ, primarul de Vărvăreuca, a menţionat că muzeul lui Ţibrigan are statut de muzeu privat. Potrivit ei, satul nu poate finanţa un muzeu privat. „I-am zis de atâtea ori să facă muzeul sătesc, ca să-i putem plăti un salariu”, ne-a spus primăriţa. Iar Ţibrigan se justifică că doar acest statut prelungeşte viaţa muzeului închinat ostaşului român. „Vor să scape de mine şi să dea jos tot ce-i românesc”, mai spune omul. Menţionăm că, în ziua în care am vizitat muzeul, şeful Casei de cultură, împreună cu alte câteva persoane, se încălzeau cu o duşcă chiar la intrarea în local. Parcă vroiau să-mi spună care este nivelul culturii din satele noastre îngheţate de frig.
Şeful muzeului din Vărvăreuca susţine că va recurge la toate căile legale posibile şi, în ultimă instanţă, îşi va lua exponatele acasă, unde a pregătit deja două camere. „Am fost şi la Ministerul Culturii, şi lui Tarlev personal i-am dat un demers, când a fost la Floreşti, în care arătam că autorităţile locale vor să distrugă muzeul pentru motivul că e românesc. Mi-au spus că problema trebuie să fie rezolvată la nivel local. Dar cine s-o rezolve, Mişa Rusu, care a făcut mare prăpăd în biserica Mitropoliei Basarabiei de la Floreşti şi care urăşte tot ce-i românesc?”, se întreabă, întristat şi revoltat, Ţibrigan.
Valentina Basiul,
TIMPUL
Sursa:
[1] victortibrigan.wordpress.com
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
