Tot mai multe pietre sunt aruncate în raionul Herţa locuit de români, acest raion din regiunea Cernăuţi fiind atacat de lupi în piele de oaie, de lideri naţionali, jurnalişti, politicieni şi „mari patrioţi”. Spre deosebire de alte raioane din regiune, în Herţa toate şcolile continuă să fie cu predare în limba română (în afară de două care erau şi în perioada sovietică), iar conducerea raională a luptat în permanenţă pentru păstrarea identită ii etnice româneşti în contextul unui devotament faţă de valorile statului ucrainean.
În timp ce zeci de instituţii de învăţământ cu predare în limba română din alte raioane au trecut la limba ucraineană, proces nereflectat de mass-media (posibil intenţionat), herţenii continuă să păstreze făclia identitară românească. Însă, această situaţie nu este pe placul unor mijloace de informare în masă, care caută scandaluri şi fac teorii politice pe baza unor informaţii neverificate.
Herţa atacată de lupi în piele de oaie
Este cazul ziarului „Zorile Bucovinei” şi ziaristei Maria Toacă, care, punând întrebarea dacă a declarat cu adevărat conducerea raionului pentru BBC că 50% din populaţia locală doreşte ca şcolile, în care în prezent predarea se desfăşoară în limba română, să treacă la limba ucraineană, nu aşteaptă vreun răspuns, nu contactează persoanele respective pentru a verifica veridicitatea informaţiilor din Internet, ci face comparaţii (posibil la comandă) care eventual sunt menite să deformeze imaginea herţenilor în ochii comunităţii româneşti. E clar că declaraţiile de mai sus au fost scoase din context de presa ucraineană, însă nu ne-am aşteptat ca un ziar care pretinde să se numească românesc, va pune lemne pe focul destabilizării situaţiei din regiune pe fondalul situaţiei din estul ţării.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
ZRENJANIN – Șeful central al regiunii, Dusan Šijan, a declarat că există un număr mare de persoane din orașul de frontieră al acestei regiuni care prezinta un interes să lucreze în marile companii care au investit in România. Posibilitatea de angajare a persoanelor din comunele limitrofe frontierei cu Romania reprezinta o […]