ZRENJANIN – Șeful central al regiunii, Dusan Šijan, a declarat că există un număr mare de persoane din orașul de frontieră al acestei regiuni care prezinta un interes să lucreze în marile companii care au investit in România.
Posibilitatea de angajare a persoanelor din comunele limitrofe frontierei cu Romania reprezinta o modalitate prin care se poate reduce șomajul. Despre aceasta situatie s-a discutat si in cadrul unei reuniuni la care au participat primarul municipiului, Pera Milankov, Secretarul de Stat al Ministerul Muncii și ocuparea forței de muncă Laslo Cikos și secretar de stat la Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale din România.
Somerii din Banatul sarbesc vor sa lucreze in Romania
“România a primit din partea Bruxelles-ului o cotă de 5.000 de muncitori care pot fi angajati în cadrul acestui program, din care până în prezent au fost agajati doar 100 “, a spus Šijan.
Potrivit lui, agentia nationala pentru ocuparea forței de muncă a constatat dupa intervievarea șomerii din regiune ca 500 de persoane au declarat că și-ar dori să lucreze în fabrici în România iar din Sečanj inca 250 de persoane.
“Urmează sa ne reunim cât de curând în Kikindi, unde vor veni reprezentanți guvernamentali dar și din provincie și intenția este ca toate aceste lucruri sa evolueze, iar apoi la nivelul celor două guverne sa se stabileasca si o soluție finală”, a adăugat Šijan.
Potrivit Serviciului Național de Ocupare al Fortei de Munca din Zrenjanin, numărul șomerilor la sfârșitul lunii septembrie, în Banatul sarbesc a fost 16769 de persoane, din care 8035 sunt femei.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Dialog cu Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni Înfrățirea asociațiilor românești, creșterea rolului Consiliului Consultativ Interinstituțional, asigurarea accesului la vot și organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni sunt câteva dintre problemele importante aflate în acest an pe agenda Departamentului Românilor de Pretutindeni. Despre acestea, dar și despre alte teme […]