„Lacrima ce doare”
Pe 18 ianuarie 2014 se împlinesc cinci ani de când ne-am despărțit de poetul Grigore Vieru. Trecerea la cele veșnice acum cinci ani a lui Grigore Vieru după un accident rutier a lăsat o pustietate adâncă în sufletele familiei și ale cititorilor. Familia și-a luat rămas-bun de la un tată și soț exemplar, iar noi i-am spus „adio” unui mare scriitor, iubitor și apărător al Limbii Române, al Patriei și al Credinței.
„Am să mă întorc…”
Apartamentul în care a locuit Grigore Vieru este plin de cărți: în hol, în salon, în cabinetul poetului, peste tot. Pe pereți sunt atârnate icoane, semn al unei mari credințe în Dumnezeu. Cabinetul scriitorului e pustiu.
Soția lui Grigore Vieru păstrează INTACT cabinetul poetului și a umplut casa cu PORTRETELE lui
„Îmi amintesc cum i-am întins pastilele pe care trebuia să le bea seara la Cahul și a doua zi – fiindcă eram sigură că va rămâne să doarmă acolo. A luat doar două, acelea care trebuiau băute seara. A spus că se întoarce acasă chiar în acea zi și nu a mai venit…”, rememorează soția poetului, iar vocea i se stinge. A printat mai multe fotografii de-ale soțului și le-a prins pe pereți, ca să-i simtă prezența. Din imagini ne privește tânărul Vieru, tatăl, apoi poetul și pur și simplu Grig. „E greu. Durerea asta nu mai trece niciodată. Uită-te la fotografia asta, e făcută cu un an înainte de moartea lui. Cum arătam! Acum, am îmbătrânit”, șoptește soția poetului.
Sursa:
[1] ziarulnational.md