Cu ce se confrunta comunitatea românească din Serbia

Comunitatea românească din Serbia trăieşte în două regiuni, în Voivodina şi în Serbia de nord-est, în zona cunoscută generic ca Valea Timocului.

În Voivodina etnicii români locuiesc în special în districtul Banatul de Sud, în comunele Alibunar, Vârşeţ, Biserica Albă, Panciova, Plandiste, Cuvin, Covăciţa. În Valea Timocului, elementul românesc este prezent în districtele Branicevo (comunele Veliko Gradişte, Golubac, Zabari, Zagubica, Kucevo, Malo Crnoce, Petrovac na mlavi, Pojarevac), Pomoravlje (comunele Despotovac, Jagodina, Svilajnac, Ciuprija), Born (comunele Bor, Kladovo, Majdanpek, Negotin) şi Zajecear (comunele Boljevac, Zajecear).

Cele mai vechi organizaţii cu caracter românesc, după momentul înfiinţării, sunt: Societatea de Limba Română – SLR (anul 1962) şi Comunitatea Românilor din Serbia (CRS, fostă CRI), în 1990, pentru Voivodina, respectiv Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia – MDRS (1991) şi Forumul pentru Cultura „Vlahilor” (1992).

Cu ce se confrunta comunitatea românească din Serbia

Comunitatea Românilor din Serbia a fost prima organizaţie cu caracter socio-cultural a românilor din Voivodina şi din Serbia, având, iniţial, şi filiale în Timoc. În Serbia de nord-est procesul de afirmare a identităţii românilor/„vlahilor” este susţinut de Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia, Asociaţia culturală „Ariadnae Filum”,

Asociaţia culturală „Curcubeul”, Federaţia Rumânilor din Sârbie – FRS (înfiinţată în 2005), Asociaţia Românilor Ortodocşi de la Malainiţa. În regiune se manifestă viziuni diferite asupra identităţii asumate – român, „vlah-rumân” – care sau accentuat după crearea Consiliului Naţional „Vlah” (CNV), în anul 2006.

Principalele probleme cu care se confruntă comunitatea românească din Serbia:

• Separarea artificială dintre români şi vlahi şi neacordarea drepturilor specifice minorităţilor naţionale pentru românii din Valea Timocului
• Statutul Bisericii Ortodoxe Române (nerecunoscută prin Legea cultelor din Serbia);
• Libertatea religioasă în Valea Timocului;
• Lipsa cadrului legal care să permită retrocedarea bunurilor care au aparţinut comunităţii româneşti;
• Situaţia dificilă a învăţământului în limba română;
• Disputa între asociaţiile româneşti;
• Discrepanţa dintre cadrul legal în domeniu şi aplicarea sa efectivă de către autorităţi.

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a efectuat o vizită de lucru în Serbia de Sud-Est, Valea Timocului, în vederea stabilirii unui dialog cu reprezentanţii comunităţii româneşti din această zonă. Agenda vizitei a cuprins întrevederi cu membrii comunităţii româneşti din oraşul Bor, precum şi întâlniri de lucru la Consulatul General al României la Zajecar, Protopopiatul Ortodox Român al „Daciei Ripensis” din Negotin, Biserica Ortodoxă Română cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din localitatea Malainiţa şi Primăria oraşului Negotin.

Ministerul Afacerilor Externe consideră că românii de peste hotare sunt parte integrantă a poporului şi spiritualităţii române. În perioada următoare, relaţia cu statul înrudit trebuie să treacă la o etapă superioară, prin întărirea comunicării şi a parteneriatelor atât cu comunităţile românilor/vlahilor/aromânilor din ţările vecine şi Balcani, cât şi cu românii din emigraţie şi originarii din România.

Strategia are la bază principiul identificării unor soluţii specifice la problemele particulare existente în fiecare comunitate românească din afara graniţelor. Principiile fundamentale care au stat la baza creări prezentei strategii sunt: principiul suveranităţii naţionale, principiul bunei vecinătăţi, principiul pacta sunt servanda, principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării şi principiul reciprocităţii.

Strategia prevede, totodată, şi o metodologie de aplicare care presupune vizite în teren, colectarea directă şi indirectă de date, rapoarte financiare şi narative, precm şi analize preliminare şi finale de impact. Metodele de monitorizare vor fi adaptate conform necesităţilor şi eventualelor schimbări ale realităţilor din teren.

Sursa:

[1] cdep.ro