RSS

Aurelian Pavelescu: "Augustin La…

Aurelian Pavelescu: "…

Se reduce numărul de parlamentar…

Se reduce numărul de …

Cum se combate separatismul în C…

Cum se combate separa…

Inițiativă atipică: un liberal d…

Inițiativă atipică: u…

Se munceste intens la excluderea…

Se munceste intens la…

Patron de restaurant din Târgu M…

Patron de restaurant …

S-a ajuns mult prea departe! Rez…

S-a ajuns mult prea d…

Ion Cristoiu: "Augustin Lazăr tr…

Ion Cristoiu: "August…

Nu e puțin ciudat că un personaj…

Nu e puțin ciudat că …

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

New York Times, 31 Decembrie 1989: “Revoluţia Română Îi Inspiră Pe Moldovenii Sovietici”

Print Friendly, PDF & Email

În 31 decembrie 1989 ziarul american “New York Times” publică un articol cu privire la efectele pe care revoluţia română le are în Uniunea Sovietică, mai precis în Republica Sovietică Moldovenească: “Răsturnările din răsărit: Moldova; Revoluţia română inspiră mîndrele rude sovietice de la graniţă” (linc).

Tălmăcesc pentru dumneavoastră acest articol. Comentariile proprii adăugate de mine sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Răsturnările din răsărit: Moldova; Revoluţia română inspiră mîndrele rude sovietice de la graniţă

de Francis X. Clines

Vijelia revoltei care, cu toleranţa lui Mihail S. Gorbaciov, suflă spre răsărit prin blocul comunist, sclipeşte acum chiar peste acest oraş de graniţă din Moldova Sovietică, o margine vulnerabilă a ţării sale, devenită inflamabilă de revendicări naţionaliste.

În ultimile două săptămîni moldovenii sovietici înflăcăraţi de mîndrie etnică au îndurat durere şi apoi bucurie la vestea revoltei neamurilor lor din România. Ei jură să urmeze un program nu mai puţin democratic.

“Trebuie să scăpăm de proprii noştri mici Ceauşeşti pe care-i avem în locurile puterii de partid, peste tot în republică”, spune Timofei D. Blănaru, un reporter local de radio, rezumînd mesajul dominant pe care l-a auzit de la moldoveni.

Din fericire pentru domnul Gorbaciov, conducătorii Frontului Popular aflat în plin avînt în Moldova Sovietică făgăduiesc că emoţiile împrăştiate de la rudele lor din revoluţia de la Bucureşti nu vor fi folosite în mişcări de stradă, ci în cucerirea puterii în următoarele alegeri parlamentare din republică.

Simţăminte amestecate despre tulburări

Cu simţăminte amestecate, liderii mişcării au văzut zeci de mii de oameni de-ai lor tulburînd parada guvernului comunist în 7 noiembrie la Chişinău, capitala republicii, căţărîndu-se pe tancuri şi forţînd ierarhia de partid să se retragă de la tribuna de onoare. [pentru reamintirea evenimentelor din 7 noiembrie 1989 de la Chişinău citeşte: “16 noiembrie 1989: Izbînda gorbaciovismului în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească” (linc)]

“Cer pluralism”, spune Nicolae Costin, preşedintele Frontului Popular [primar al Chişinăului în perioada 1990-1994, răposat în 16 februarie 1995. S-a afirmat despre el (de pildă, de către consilierul municipal din Chişinău Oleg Cernei) că a fost iradiat cu cesiu radioactiv ca urmare a opiniilor sale politice (linc). Teoria respectivă a fost susţinută de “Ziarul de Gardă” din Chişinău (linc), care menţionează ca principal indiciu al ipotezei iradierii – presupusă prin material instalat în scaunul autoturismului de serviciu – moartea în aceeaşi perioadă şi din aceeaşi boală – leucemia – a şoferului său]. El deja îşi plănuieşte un program legislativ ambiţios în anticiparea faptului că candidaţii săi vor cîştiga majoritatea la alegerile din februarie pentru parlamentul republicii.

Domnul Costin înregistrează candidaţi care să concureze împotriva multor pretendenţi comunişti pentru adunarea legislativă de 380 de locuri. Mulţi dintre candidaţii Frontului se bizuie pe inspiraţia populistă a României ca să-i ajute să dobîndească izbînda. O mare parte a Moldovei Sovietice a aparţinut României pînă la anexiunea sovietică din urmă cu 45 de ani.

Scopul dizidenţilor din toate părţile Uniunii Sovietice este acum pluralismul: eliminarea prevederii constituţionale care îngăduie Partidului Comunist să-şi păstreze monopolul în politică şi în puterea guvernamentală [Constituţia sovietică, ca de altfel şi cea românească de dinainte de 1989, prevedea că Partidul Comunist este forţa politică conducătoare a societăţii. Se discuta atunci în URSS eliminarea acestei prevederi, iar revoluţia română a ajutat adepţii schiimbărilor din URSS]. Pluralismul va permite un flux de idei competitive despre cum e mai bine să se însănătoşească economia, în opinia conducerii Frontului Popular. Economia, nu bravadele despre suveranitate sau despre o fantezistă uniune cu România, este cheia viitorului Moldovei, insistă ei. (…)

Conducerea Frontului Popular, văzînd un avantaj în a fi departe de luptele pentru putere ale lui Gorbaciov de la Cremlin, vorbeşte aproape afectuos despre ajutarea acestuia, în ciuda recentei sale luări de poziţie în apărarea rolului istoric al partidului în conducerea dictatorială a societăţii.

New York Times, 31 Decembrie 1989: "Revoluţia Română Îi Inspiră Pe Moldovenii Sovietici"

New York Times, 31 Decembrie 1989: “Revoluţia Română Îi Inspiră Pe Moldovenii Sovietici”

New York Times, 31 Decembrie 1989: “Revoluţia Română Îi Inspiră Pe Moldovenii Sovietici”

“Nu-s motive de frică de la noi”

Strategii moldoveni nădăjduiesc să folosească puterile parlamentare ale republicii ca să introducă pluralismul politic şi iniţiative ale pieţii libere, chiar dacă centrul de partid din Moscova continuă să se sfiească de aceste schimbări. Toate acestea pot fi îndeplinite, subliniază ei, fără a fi nevoie de separarea cu care se ameninţă în fervoarea naţionalistă a republicilor baltice.

“Gorbaciov nu are motive să-i fie frică de noi”, spune domnul Costin, un moldovean care este întruchiparea a sute de ani de politică balcanică ce influenţează viul peisaj [politic] de aici.

De 25 de ani profesor de ştiinţe politice la Chişinău, el a văzut specialitatea sa schimbîndu-se, începînd cu 1 septembrie, de la “studiul comunismului ştiinţific” la simplă “politologie”. El a fost multă vreme membru al Partidului Comunist. Acum dînsul crede că salvarea domnului Gorbaciov constă în a face republicile să provoace centrul şi să ofere la “firul ierbii” energia necesară schimbării pe care însuşi conducătorul sovietic a cerut-o de cinci ani.

Domnul Costin îl vede pe domnul Gorbaciov într-un paradox clasic: el a dezlănţuit o forţă universală pro-democraţie în universul comunist pe care acum trebuie s-o evite pentru a preveni ca forţele marginale conservatoare din partid, de la spatele său, să încerce acţiuni disperate. Nici O Altă Cale Decît Democraţia explică domnul Costin iniţiativa proprie a Moldovei Sovietice în a-l ajuta pe Gorbaciov în sarcina sa de “a arăta conservatorilor că nu există altă cale decît democratizarea”.

“Dacă Partidul Comunist nu poate să stea şi să cîştige o competiţie deschisă în lupta pentru renaşterea naţiunii, dacă eşuează din punctul de vedere al poporului, atunci aşa să fie, asta este calea dreaptă a lucrurilor”, a spus domnul Costin, deşi el este convins că un partid gorbaciovist reformat are un viitor.

Nicolae Hîrtpanu, voluntar al Frontului Popular, spune: “cu cît mai repede renunţă partidul la monopolul puterii, cu atît mai lung va fi viitorul său”.

Domnul Blănaru, reporterul de la radioul local, stînd lîngă un transport de ajutoare pregătit pentru Bucureşti, afirmă: “Toată această mare emoţie din România se reflectă în viaţa republicii noastre. Dar a fi emoţional nu este destul. Avem toate aceste probleme de rezolvat, economia, sfîrşitul monopolului partidului şi toate celelalte”.

Membri ai Biroului Politic nervoşi

Membrii Biroului Politic [al Partidului Comunist] sovietic au urmărit cu mai multă nervozitate Moldova Sovietică din vara trecută, cînd au fost şocaţi să vadă noua mişcare a Frontului Popular, pe atunci avînd mai puţin de un an vechime, forţînd parlamentul republicii să micşoreze rolul limbii ruse [scrisă cu litere] chirilice şi să crească rolul limbii “moldoveneşti” [scrisă cu litere] latine, adică a românei, ca limbă principală a republicii.

La prăvăliile de pe strada principală urările de noul an sînt în două limbi, iar moldovenii au început să renunţe la adresarea comunistă “tovarăş” şi să folosească românescul “domn” sau “doamnă” la felicitarea unui bărbat sau a unei femei.

Pasiunile s-au manifestat în 7 noiembrie, cînd o mulţime de zeci de mii a oprit parada aniversară comunistă. Trei zile mai tîrziu poliţia a ripostat cu bătăi şi arestări ale demonstranţilor. Într-o schimbare critică, guvernul central a ales să numească un nou şef de partid aici, Petru C. Lucinschi, politician de 49 de ani născut în Moldova. Conducători ai Frontului Popular spun că acesta a dat înapoi de la metodele poliţieneşti şi a îmbunătăţit marcant starea de spirit din republică.

Fiind martori la greutăţile impuse de guvernul Ceauşescu timp de 20 de ani aproape de ei, moldovenii sovietici admit că ei s-au simţit mai bine, deşi au suferit şi ei lipsuri. Republica a fost formată dintr-o parte a Ucrainei şi din Basarabia, care a fost luată de sub control românesc de armata sovietică în 1944. Inima Moldovei, un vechi principat cu capitala la Iaşi, rămîne în România.

Conform datelor de la recensămînt, republica are o populaţie de 4,2 milioane, din care 64% sînt moldoveni, 14% ucraineni şi 13% ruşi.

A inventa politica

Conducătorii sovietici moldoveni spun că valul politicilor naţionaliste care-l contestă pe domnul Gorbaciov din interior este departe de a fi monolitic şi poate fi chiar o forţă creativă în favoarea sa dacă e lăsată liberă să-şi croiască o cale. Lupta cea mai importantă, spun ei, nu este împotriva ariergărzii conservatoare a partidului ci împotriva unor neajunsuri proprii, ca urmare a faptului că ei încearcă să inventeze politica de la “firul ierbii” după 70 de ani în care aceasta a slujit doar ca retorică a carieriştilor partidului.

“Ultimii 5 ani ne-au arătat că cea mai rea moştenire din epoca stalinistă este felul cum gîndim”, afirmă Oazu Nantoi, un moldovean care spune că a aderat la Frontul Popular după ce Gorbaciov a dezvăluit ciclul fără sfîrşit a indiferenţei populare produse de activiştii de partid.

“Nu putem împrumuta o nouă gîndire”, spune domnul Nantoi. “Asta este ceea ce Frontul Popular învaţă tocmai acum şi încearcă să-i înveţe şi pe alţii”. El este unul din moldovenii care, impulsionat de revoluţia română, a renunţat la neimplicare pentru a deveni candidat parlamentar, încurajat nu de partid ci de Frontul Popular.

Surse:

[1] mariusmioc.wordpress.com

[2] nytimes.com


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.




Sprijină și tu financiar echipa Glasul.info
Cont in LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
Cont in EURO: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22
Prin Paypal: rfbursa@gmail.com

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline