La 1 februarie 1880 Ion Luca Caragiale publica “Conu Leonida față cu reacțiunea”

La 1 februarie 1880  Ion Luca Caragiale publica  în “Convorbiri literare”, farsa într-un act “Conu Leonida față cu reacțiunea”.

Scrisă in 1880, “Conu ‘ Leonida față cu reacțiunea” este o capodoperă, o farsă într-un act încare pensionarul Leonida – Mihail Donțu – si cea de-a doua sotie a lui , Efimita – NarcisaVornicu – speriati de focurile de pistol, de hărmălaia produsă de vocile amestecate, destrigătele și chiotele auzite din stradă, creează prin dialogul lor un univers întreg al micburghezului mărginit și fricos, ahtiat după căpătuială.

La 1 februarie 1880  Ion Luca Caragiale publica “Conu Leonida față cu reacțiunea”

Omul, de un comic irezistibil, e unatotștiutor grav și important în fața nevestei , care îl ascultă uimită, dar și cu umor, avânddespre toți și toatecîteo stupefiantă teorie. În mintea inocentă a acestui personaj care se ține cu sfințenie de ” ceea ce se scrie la gazetă”, ideile de libertate , revoluție și progres seînvălmășesc într-un haos amețitor .

Idealul său de republică este , astfel, cât se poate de domestic și profitabil : ” leafă bună”, ” nu se mai plătește bir” etc. Dar, dacă așteaptă de la “revuluție ” un “ce profit”, Conu’ Leonida e, în același timp un mare sperios, temându-se șitremurând de ” furia poporului”. În fond, e un învechit, oricât ar vântura el tot felul de idei democratice aproape de nerecunoscut în forma lor schimonosită și incoerentă , semn de confuzie mentală absolută.

 

Leonida este un imbecil benign, perorând cu inimitabilă candoare cu un aer foarte savant, despre lucruri din care se vede bine că nu pricepe o iotă : definiția republicii, sursele ipohondriei, legea pensiilor, ” lege de murături “, papa și revoluția etc .

În cugetul său tulbure se răsfrâng astfel , amestecat și sucit, realități și noțiuni care îi depășesc puterea de înțelegere . Abia spre dimineață, când ” Feciorul” – Petruț Butuman vine să aprindă focul , se lămuresc lucrurile : ” toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț”, ” a făcut oamenii chef, c-aseară a fost lăsata secului …”

Citate din “Conu Leonida față cu reacțiunea”:

Leonida: Aşa, cum îţi spusei, mă scol într-o dimineaţă, şi, ştii obiceiul meu, pui mâna întâi şi-ntâi pe “Aurora Democratică”, să văz cum mai merge ţara. O deschiz… şi ce citesc? Uite, ţiu minte ca acuma: “11/23 Făurar… a căzut tirania! Vivat Republica!”

….

Efimiţa (curioasă): Da’ ce spunea în scrisoare?
Leonida (cu importanţă): Patru vorbe, numai patru, da’ vorbe, ce-i drept! Uite, ţiu minte ca acuma: “Bravos naţiune! Halal să-ţi fie! Să trăiască Republica! Vivat Prinţipatele Unite!” şi jos iscălit în original “Galibardi”.

 

Sursa:

[1] teatrulmihaieminescubt.ro