Deputatul Bogdan Diaconu este si el iritat de atitudinea Budapestei si a lui Viktor Orban, care le ofera “protectie” celor care au fost implicati in cazuri de retrocedari ilegale in Romania:
Ascunderea de către Guvernul de la Budapesta a deputatului condamnat Marko Attila în privinţa căruia Parlamentul a votat încuviinţarea arestării preventive reprezintă o îngenunchere a României al cărei sistem de justiţie a devenit bătaia de joc a Ungariei.
Conceptul de „protecţie din partea premierului Ungariei Viktor Orban” invocat de avocatul lui Marko Attila pentru a justifica fuga acestuia de justiţie în Ungaria reprezintă o aberaţie juridică şi un motiv foarte serios pentru declanşarea unui scandal diplomatic.
Solicit MAE român să solicite de îndată Ungariei expulzarea lui Marko Attila de pe teritoriul său şi îşi prezinte scuze oficiale pentru adăpostirea unui infractor. În caz contrar, MAE are datoria să penalizeze diplomatic Ungaria cu cele mai drastice măsuri, dacă intenţionează ca cineva să mai creadă că România este un stat suveran.
De asemenea, MAE are datoria să sesizeze de îndată Comisia Europeană vizavi de acest comportament aberant al unui stat membru al UE în privința respectării justiției. Tăcerea MAE în această privință, ca și a DNA, este neverosimilă.
Ungaria nu este la primul afront grav adus României, dar adăpostirea infractorilor care se ocupă cu retrocedări ilegale reprezintă un semnal de încurajare al tuturor agenţilor Budapestei care au o asemenea misiune în ţara noastră: spolierea cu orice preţ a statului român, cu promisiunea că îşi vor găsi scăparea de justiţie în Ungaria.
Tocmai de aceea, statul român trebuie să demonstreze că braţul justiţiei sale este lung şi că nu poate fi evitat. În caz contrar, reţelele de retrocedări ilegale maghiare îşi vor face de cap în continuare în România ştiind că Ungaria îi va scăpa pe responsabili de rigorile legii.
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
S-a întâmplat în 10 februarie1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919). Şi-a făcut studiile liceale la Şcoala Centrală din Bucureşti şi la Zürich, loc unde […]