RSS

Ion Coja: "Marx & Engels ne-au c…

După 1990, pe Interne…

După Bogdan Diaconu, apare o nou…

Alternativa Dreaptă s…

Gheorghe Piperea: "Marile bănci …

Tot mai multe dintre …

Deși este un demers nelegal și a…

Dezbinarea românilor …

Monica Macovei se face vinovată …

Printr-o dublă măsură…

Liderii antiromâni ai UDMR din j…

Protestul românilor f…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

MEMORANDUM ROMÂNESC adresat guvernelor de la București și Kiev

Print Friendly, PDF & Email

SALVAȚI ROMÂNII DIN UCRAINA!
UN MEMORANDUM de la dl Vizireanu:
––––––––––––––––––––––––
Pentru neamul românesc din nordul Bucovinei (reg. Cernăuți),Transcarpatia și Bugeac (reg. Odessa) trebuie obținute de la statul ucrainean, în baza prevederilor internaționale, la care Ucraina a subscris, aceleași drepturi care le cer, pe drept, rușii din estul și sud-estul acestei țări.
Să nu uităm, că Ucraina, în tandem cu Rusia, a creat, fortificat și menținut separatismul în R. Moldova.

Actualmente, drepturile romanilor/moldovenilor sunt încălcate și subminate metodic de administrația centrală si locală din Ucraina, țară ce se pretinde europeană și se vrea în NATO și în sânul lumii civilizate.

Situația reală, și nu cea declarată cu cinism sau cea imaginară, propagată prin mass media, este de-a dreptul catastrofală și amenință existența și supraviețuirea românilor/moldovenilor ca entitate etnică.

Trebuie luate măsuri urgente si energice pentru salvarea ființei neamului românesc din Ucraina, care fără voia sa a fost rupt de la Patria-Mamă ROMÂNIA.

CEREM insistent, prin reprezentantele romanilor/moldovenilor din teritoriu, cu aportul ambasadei si consulatelor României din Ucraina, cu aportul institutiilor abilitate ale Statului Român sa se obțină, pe cale diplomatică, PRIN NEGOCIERI și prin monitorizare CONTINUĂ în teritoriu, următoarele drepturi fundamentale pentru conservarea identității culturale, religioase si etnice a neamului ROMÂNESC:
——————————————————————-
A)

  1. Legiferarea, decretarea statutului şi asigurarea funcţionării de facto a limbii române ca a doua limbă oficială, alături de limba ucraineană,
    pe teritoriul regiunilor Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
  2. Redeschiderea şcolilor generale, închise în localităţile româneşti sau cu populaţie mixtă, după 1990, inclusiv în oraşul Cernăuţi şi asigurarea tuturor şcolilor româneşti cu material didactic suficient la toate disciplinele de studiu şi cu personal didactic calificat.
  3. Asigurarea predării în limba română a tuturor disciplinelor la nivelul învăţământului primar şi gimnazial obligatoriu în limba română, cu includerea limbii ucrainene din clasa a treia.
  4. Asigurarea ciclului liceal de studiu în limbile română (la disciplinele umaniste) şi ucraineană (la disciplinele reale).
  5. Deschiderea, în cadrul Universităţii din Cernăuţi,
    a unei Facultăţi de limbă, literatură, istorie şi etnologie românească,
    cu predare în limba română, cu asigurarea unui contingent anual de 80 de
    studenţi, cu bursă de la stat, şi 50 de studenţi, pe baze private.
  6. Deschiderea, în cadrul Facultăţii menţionate mai sus,
    a studiilor de masterat şi doctorat în domeniul limbă, literatură, istorie şi etnologie românească.
  7. Înfiinţarea, în cadrul Departamentului Radio şi TV Cernăuţi, Odessa şi Ujgorod a secţiilor radio şi TV româneşti, cu emisie de cel puţin 12 ore pe zi şi de cuprindere pe întreg teritoriul regiunilor Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa şi pe teritoriile limitrofe.
  8. Înfiinţarea, în cadrul Teatrului Naţional “O. Kobyleaska” din Cernăuţi, a unei trupe de actori români pe bază permanentă şi sponsorizată de stat.
  9. Înfiinţarea, în cadrul Colegiului de Cultură din Cernăuţi, a Secţiei de studii în limba română.
  10. Înfiinţarea, în cadrul Filarmonicilor de Stat din Cernăuţi, Ujgorod şi Odessa a Ansamblurilor de cântece şi dansuri româneşti/moldoveneşti, cu denumirile specifice locale.
  11. Legiferarea şi asigurarea dreptului şi a obligaţiei administraţiilor locale în afişarea plăcuţelor cu denumirea satelor în limba română, alături de cele în limba de stat, precum şi a firmelor pe toate instituţiile publice (şcoli, primării, case de cultură, staţii de autobuz, stadioane, biserici etc.) din localităţile cu populaţie românească de cel puţin 20% de facto, inclusiv în oraşul Cernăuţi.
  12. Legiferarea şi asigurarea de facto a dreptului persoanelor de origine română (moldo-română) de a-şi conserva şi promova autonomia onomastică în documentele şi toate tipurile de înscrisuri oficiale, de circulaţie în spaţiul publică.
  13. Obligarea, prin lege, a organelor de stat ucrainene, să rectifice înscrisurile onomastice ucrainizate, din contul cheltuielilor bugetare, în toate actele personale ale cetăţenilor de etnie română/moldovenească din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa, la cerere.
  14. Înfiinţarea, în cadrul departamentelor regional şi a celor raionale de cultură, a Secţiilor de cultură română/moldovenească.
  15. Înfiinţarea instituţiei ştiinţifice autonome, cu subsidii de la stat şi din fonduri extrabugetare:– Centrul de Studii Etnologice Româneşti din Cernăuţi, în al cărui statut şi direcţii de funcţionare să figureze obligativitatea identificării, restaurării, promovării şi valorificării monumentelor de cultură şi istorie românească (materială şi imaterială) din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
  16. Retrocedarea, către Centrul de Studii Etnologice Româneşti din Cernăuţi,a fostului Palat al Culturii româneşti, situat lângă scuarul Teatrului dramatic din Cernăuţi, care a fost construit în perioada interbelică, pe banii Statului Român.
  17. Asigurarea drepturilor, libertăţilor şi a transparenţei activităţiisocietăţilor, asociaţiilor şi ONG-urilor în domeniul culturii româneşti în regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
  18. Dotarea bibliotecilor din localităţile cu populaţie de etnie română/moldovenească din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa cu carte în limba română editată local şi în România.
  19. Înfiinţarea, în cadrul şcolilor raionale de artă, a secţiilor cu predare în limba română.
  20. Deschiderea, în cadrul Colegiului Pedagogic din Cernăuţi, din contul bugetului, a unei secţii cu predare în limba română.
  21. Fondarea unui săptămânal regional de cultură, istorie, literatură, geografie, ştiri politice şi social-economice în limba română sub genericul „Observator de Cernăuţi”.
  22. Înfiinţarea a două edituri specializate de carte românească în oraşul Cernăuţi.
  23. Înfiinţarea unei reviste de cultură religioasă în limba română la Cernăuţi, eventual, sub genericul „Cuvântul biblic”.
  24. Înfiinţarea unei Secţii române în cadrul Eparhiei/Mitropoliei bisericii ortodoxe din Bucovina la Cernăuţi.
  25. Restautrarea si includerea în circuitul turistic național transfrontalier a Casei de vânătoare a Regelui Mihai din ocolul silvic Igești, r-nul Storojineț.

————————————————————————————————-
B)
În domeniul conservării memoriei culturale, CEREM,
de asemenea, să se întreprindă următoarele măsuri:

  • 26. Identificarea, restaurarea şi îngrijirea cimitirelor ostaşilor din Armata Română, căzuţi pe câmpul de luptă în cel de-al II război mondial pe teritoriul regiunilor de referinţă şi în toată Ucraina.
  • 27. Identificarea, restaurarea şi reabilitarea monumentelor, siturilor
    istorice, muzeelor de cultură românească/moldovenească din regiunile
    Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
  • 28.Restaurarea monumentelor funerare ale personalităţilor româneşti
    înhumate în cimitirul central din oraşul Cernăuţi.
  • 29.Restaurarea domeniului şi înfiinţarea muzeului dinastiei familiale Flondor din Storojineţ.
  • 30.Instalarea unor plăcuţe comemorative în limba română şi ucraineană pe edificiile, casele din oraşul Cernăuţi, Storojineţ, Hliboca, Herţa, Nouasuliţa, Hotin şi alte localităţi, unde s-au născut, trăit şi activat personalităţi importante ale istoriei româneşti.
  • 31.Înfiinţarea casei-muzeu Teodor Racoce din Carapciu pe Ceremuș, primul editor al Crestomaticului românesc din Bucovina
  • 32.Acordarea, prin decizia Consiliilor locale, la propunerea asociaţilor culturale şi comunităţilor româneşti, a denumirilor româneşti pentru unele străzi cu valoare istorică din oraşele Cernăuţi, Storojineţ, Hliboca, Nouasuliţă, Reni, Ismail, Herţa, Mucacevo, Ujgorod şi alte localităţi, în memoria personalităţilor şi evenimentelor importante din istoria românilor.
  • 33.Restaurarea şi revenirea la denumirea istorică a “Hôtel de Moldavie” de pe strada centrală din Cernăuţi, locul întrunirii personalităţilor de vază româneşti paşoptiste.
  • 34.Aplicarea plăcuţelor în limba română, alături de cea oficială, pe frontispiciul şi în interiorul clădirii Universităţii de Stat din Cernăuţi, fosta Mitropolie a Bucovinei, cu indicarea celor mai importante momente şi personalităţi din istoria românilor.

——————————————————————
C)
În domeniul economiei:

  • 35.Reabilitarea şi restabilirea, în scop cultural şi turistic
    a căii ferate cu ecartament montan îngust între staţiile Ciudei şi Banila (moldovenească)
  • 36.Deschiderea traseului rutier transnaţional Cernăuţi-Crasna-Vatra Dornei-Viena, pe fostul „drum al Mariei Teresia”.
  • 37.Deschiderea unei căi frate cu ecartament european între Cernăuţi şi Suceava.
  • 38.Dezvoltarea şi promovarea, sub egida Secţiilor româneşti de cultură, a unei reţele de confecţionare şi vânzare a produselor meşterilor populari în domeniul portului naţional, artizanatului, prelucrărilor în lemn, piatră, metal etc.
  • 39.Facilitarea legislativă și antreprenorială a dezvoltării meșteșugurilor, artei tradiționale a comunităților românești/moldovenești din teritoriu.

—————————————————————–
Această listă poate, și trebuie completată și pusă în negocieri bilaterale între România și Ucraina.

Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: "Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă", sursa imagine: sfatulbatranilor.ro

Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: “Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă”, sursa imagine: sfatulbatranilor.ro, Alexandru Ursu-Bukowina

Sursa:

[1] disqus.com/by/tenuunionistudelatighina via ioncoja.ro

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline