SALVAȚI ROMÂNII DIN UCRAINA!
UN MEMORANDUM de la dl Vizireanu:
––––––––––––––––––––––––
Pentru neamul românesc din nordul Bucovinei (reg. Cernăuți),Transcarpatia și Bugeac (reg. Odessa) trebuie obținute de la statul ucrainean, în baza prevederilor internaționale, la care Ucraina a subscris, aceleași drepturi care le cer, pe drept, rușii din estul și sud-estul acestei țări.
Să nu uităm, că Ucraina, în tandem cu Rusia, a creat, fortificat și menținut separatismul în R. Moldova.
Actualmente, drepturile romanilor/moldovenilor sunt încălcate și subminate metodic de administrația centrală si locală din Ucraina, țară ce se pretinde europeană și se vrea în NATO și în sânul lumii civilizate.
Situația reală, și nu cea declarată cu cinism sau cea imaginară, propagată prin mass media, este de-a dreptul catastrofală și amenință existența și supraviețuirea românilor/moldovenilor ca entitate etnică.
Trebuie luate măsuri urgente si energice pentru salvarea ființei neamului românesc din Ucraina, care fără voia sa a fost rupt de la Patria-Mamă ROMÂNIA.
CEREM insistent, prin reprezentantele romanilor/moldovenilor din teritoriu, cu aportul ambasadei si consulatelor României din Ucraina, cu aportul institutiilor abilitate ale Statului Român sa se obțină, pe cale diplomatică, PRIN NEGOCIERI și prin monitorizare CONTINUĂ în teritoriu, următoarele drepturi fundamentale pentru conservarea identității culturale, religioase si etnice a neamului ROMÂNESC:
——————————————————————-
A)
Urmăriți Glasul.info și pe Google News- Legiferarea, decretarea statutului şi asigurarea funcţionării de facto a limbii române ca a doua limbă oficială, alături de limba ucraineană,
pe teritoriul regiunilor Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa. - Redeschiderea şcolilor generale, închise în localităţile româneşti sau cu populaţie mixtă, după 1990, inclusiv în oraşul Cernăuţi şi asigurarea tuturor şcolilor româneşti cu material didactic suficient la toate disciplinele de studiu şi cu personal didactic calificat.
- Asigurarea predării în limba română a tuturor disciplinelor la nivelul învăţământului primar şi gimnazial obligatoriu în limba română, cu includerea limbii ucrainene din clasa a treia.
- Asigurarea ciclului liceal de studiu în limbile română (la disciplinele umaniste) şi ucraineană (la disciplinele reale).
- Deschiderea, în cadrul Universităţii din Cernăuţi,
a unei Facultăţi de limbă, literatură, istorie şi etnologie românească,
cu predare în limba română, cu asigurarea unui contingent anual de 80 de
studenţi, cu bursă de la stat, şi 50 de studenţi, pe baze private. - Deschiderea, în cadrul Facultăţii menţionate mai sus,
a studiilor de masterat şi doctorat în domeniul limbă, literatură, istorie şi etnologie românească. - Înfiinţarea, în cadrul Departamentului Radio şi TV Cernăuţi, Odessa şi Ujgorod a secţiilor radio şi TV româneşti, cu emisie de cel puţin 12 ore pe zi şi de cuprindere pe întreg teritoriul regiunilor Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa şi pe teritoriile limitrofe.
- Înfiinţarea, în cadrul Teatrului Naţional “O. Kobyleaska” din Cernăuţi, a unei trupe de actori români pe bază permanentă şi sponsorizată de stat.
- Înfiinţarea, în cadrul Colegiului de Cultură din Cernăuţi, a Secţiei de studii în limba română.
- Înfiinţarea, în cadrul Filarmonicilor de Stat din Cernăuţi, Ujgorod şi Odessa a Ansamblurilor de cântece şi dansuri româneşti/moldoveneşti, cu denumirile specifice locale.
- Legiferarea şi asigurarea dreptului şi a obligaţiei administraţiilor locale în afişarea plăcuţelor cu denumirea satelor în limba română, alături de cele în limba de stat, precum şi a firmelor pe toate instituţiile publice (şcoli, primării, case de cultură, staţii de autobuz, stadioane, biserici etc.) din localităţile cu populaţie românească de cel puţin 20% de facto, inclusiv în oraşul Cernăuţi.
- Legiferarea şi asigurarea de facto a dreptului persoanelor de origine română (moldo-română) de a-şi conserva şi promova autonomia onomastică în documentele şi toate tipurile de înscrisuri oficiale, de circulaţie în spaţiul publică.
- Obligarea, prin lege, a organelor de stat ucrainene, să rectifice înscrisurile onomastice ucrainizate, din contul cheltuielilor bugetare, în toate actele personale ale cetăţenilor de etnie română/moldovenească din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa, la cerere.
- Înfiinţarea, în cadrul departamentelor regional şi a celor raionale de cultură, a Secţiilor de cultură română/moldovenească.
- Înfiinţarea instituţiei ştiinţifice autonome, cu subsidii de la stat şi din fonduri extrabugetare:– Centrul de Studii Etnologice Româneşti din Cernăuţi, în al cărui statut şi direcţii de funcţionare să figureze obligativitatea identificării, restaurării, promovării şi valorificării monumentelor de cultură şi istorie românească (materială şi imaterială) din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
- Retrocedarea, către Centrul de Studii Etnologice Româneşti din Cernăuţi,a fostului Palat al Culturii româneşti, situat lângă scuarul Teatrului dramatic din Cernăuţi, care a fost construit în perioada interbelică, pe banii Statului Român.
- Asigurarea drepturilor, libertăţilor şi a transparenţei activităţiisocietăţilor, asociaţiilor şi ONG-urilor în domeniul culturii româneşti în regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
- Dotarea bibliotecilor din localităţile cu populaţie de etnie română/moldovenească din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa cu carte în limba română editată local şi în România.
- Înfiinţarea, în cadrul şcolilor raionale de artă, a secţiilor cu predare în limba română.
- Deschiderea, în cadrul Colegiului Pedagogic din Cernăuţi, din contul bugetului, a unei secţii cu predare în limba română.
- Fondarea unui săptămânal regional de cultură, istorie, literatură, geografie, ştiri politice şi social-economice în limba română sub genericul „Observator de Cernăuţi”.
- Înfiinţarea a două edituri specializate de carte românească în oraşul Cernăuţi.
- Înfiinţarea unei reviste de cultură religioasă în limba română la Cernăuţi, eventual, sub genericul „Cuvântul biblic”.
- Înfiinţarea unei Secţii române în cadrul Eparhiei/Mitropoliei bisericii ortodoxe din Bucovina la Cernăuţi.
- Restautrarea si includerea în circuitul turistic național transfrontalier a Casei de vânătoare a Regelui Mihai din ocolul silvic Igești, r-nul Storojineț.
————————————————————————————————-
B)
În domeniul conservării memoriei culturale, CEREM,
de asemenea, să se întreprindă următoarele măsuri:
- 26. Identificarea, restaurarea şi îngrijirea cimitirelor ostaşilor din Armata Română, căzuţi pe câmpul de luptă în cel de-al II război mondial pe teritoriul regiunilor de referinţă şi în toată Ucraina.
- 27. Identificarea, restaurarea şi reabilitarea monumentelor, siturilor
istorice, muzeelor de cultură românească/moldovenească din regiunile
Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa. - 28.Restaurarea monumentelor funerare ale personalităţilor româneşti
înhumate în cimitirul central din oraşul Cernăuţi. - 29.Restaurarea domeniului şi înfiinţarea muzeului dinastiei familiale Flondor din Storojineţ.
- 30.Instalarea unor plăcuţe comemorative în limba română şi ucraineană pe edificiile, casele din oraşul Cernăuţi, Storojineţ, Hliboca, Herţa, Nouasuliţa, Hotin şi alte localităţi, unde s-au născut, trăit şi activat personalităţi importante ale istoriei româneşti.
- 31.Înfiinţarea casei-muzeu Teodor Racoce din Carapciu pe Ceremuș, primul editor al Crestomaticului românesc din Bucovina
- 32.Acordarea, prin decizia Consiliilor locale, la propunerea asociaţilor culturale şi comunităţilor româneşti, a denumirilor româneşti pentru unele străzi cu valoare istorică din oraşele Cernăuţi, Storojineţ, Hliboca, Nouasuliţă, Reni, Ismail, Herţa, Mucacevo, Ujgorod şi alte localităţi, în memoria personalităţilor şi evenimentelor importante din istoria românilor.
- 33.Restaurarea şi revenirea la denumirea istorică a “Hôtel de Moldavie” de pe strada centrală din Cernăuţi, locul întrunirii personalităţilor de vază româneşti paşoptiste.
- 34.Aplicarea plăcuţelor în limba română, alături de cea oficială, pe frontispiciul şi în interiorul clădirii Universităţii de Stat din Cernăuţi, fosta Mitropolie a Bucovinei, cu indicarea celor mai importante momente şi personalităţi din istoria românilor.
——————————————————————
C)
În domeniul economiei:
- 35.Reabilitarea şi restabilirea, în scop cultural şi turistic
a căii ferate cu ecartament montan îngust între staţiile Ciudei şi Banila (moldovenească) - 36.Deschiderea traseului rutier transnaţional Cernăuţi-Crasna-Vatra Dornei-Viena, pe fostul „drum al Mariei Teresia”.
- 37.Deschiderea unei căi frate cu ecartament european între Cernăuţi şi Suceava.
- 38.Dezvoltarea şi promovarea, sub egida Secţiilor româneşti de cultură, a unei reţele de confecţionare şi vânzare a produselor meşterilor populari în domeniul portului naţional, artizanatului, prelucrărilor în lemn, piatră, metal etc.
- 39.Facilitarea legislativă și antreprenorială a dezvoltării meșteșugurilor, artei tradiționale a comunităților românești/moldovenești din teritoriu.
—————————————————————–
Această listă poate, și trebuie completată și pusă în negocieri bilaterale între România și Ucraina.
Sursa:
[1] disqus.com/by/tenuunionistudelatighina via ioncoja.roAbonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.
Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
