Scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii

Inca o data se dovedește ca gagauzii si cultura lor au prosperat mai degraba atunci cand au avut stranse legaturi cu romanii decat atunci cand au fost sub cizma ruseasca si supusi rusificarii fortate de pana in anul 1957.

La colocviul internațional al literaturii minoritatilor nationale, care s-a tinut la Mangalia/Neptun, in perioada 14-17 aprilie 1999, referitor la literatura gagauza, s-a spus:

– Leo Butnaru, Uniunea scriitorilor din Republica Moldova: scriitori minoritari :

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

“Ei reprezinta a VI-a parte din Uniunea Scriitorilor din Moldova, adica in jur de 45 de persoane. Inainte reprezentau o treime. Sunt ruși, gagauzi, bulgari, evrei de limba idiș. Gagauzii ies tot mai mult de sub influența limbii ruse. I-am sfatuit : de ce nu alegeți alfabetul latin, fiindca in felul acesta va ințelegeți mai bine cu turcii? Pana in 1957 au fost rusificați, dupa 1957, avand constituita propria limba, au inceput sa iasa de sub aceasta influența”.

Scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii

– Dan Stanca (Suntem pentru o Europă a natiunilor civice, Romania Libera, 21 aprilie, 1999, pag. 2 ):

“Scriitorul este, in fond, un minoritar. Pana la urma problema minoritaților devine cu atat mai sensibila, cu cat limba folosita de catre acestea este mai slab reprezentata, cum ar fi cazul gagauzilor din Moldova și al tatarilor de la noi. Dionis Tanasoglu, scriitor gagauz, a infațișat originile indepartate ale culturii sale de factura oral-folclorica. In anii țarismului nu a existat scriitor gagauz. De la al doilea congres din Basarabia din 1957, s-a infiripat o literatura gagauza”.

In cele ce urmeaza vom prezenta cativa scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii.

  • Dionisie Tanasoglu, membru al Uniunii scriitorilor din Republica Moldova. Din 1998 este si membru al Unitații scriitorilor romani (Bucuresti).

A scris singurul roman al literaturii gagauze “Uzun Chervan”, pe care l-a tradus in limba romana. A intocmit abecedarul gagauz, stabilind alfabetul (chirilic) si ortografia in anul 1958. In anul 1992, a elaborat alfabetul latin adaptat la limba gagauza. A scris poezii, piese de teatru, a cules cantece, rapsodii, a intocmit un studiu asupra muzicii și dansului gagauz.

  • Nicoale Bablogu, profesor la Universitatea pedagogica “Ion Creanga”, Facultatea de istorie, limba și literatura gagauza; este un militant pentru apropierea și strangerea legaturilor gagauzo-romane. A scris poezia care ii caracterizeaza atitudinea politica : Ah! Moldova, Vatanam! (Ah, Moldova, Patria!). A scris volumul de poezii “Trandafirii dragostei”, pe care l-a tradus si in romaneste. A editat abecedarul in limba gagauza, pledand totodata pentru introducerea grafiei latine in scrierea gagauza.
  • Alți scriitori – poeți gagauzi, nascuți in comuna Beșalma, ambii in 1933, care au o contribuție la ridicarea culturala a poporului gagauz, militand totodata pentru strangerea legaturilor cu populația majoritara a Republicii Moldova – romanii, sunt D. Caracioban și Mina Chiosea, ambii adepți ai trecerii scrisului gagauzesc la grafia latina. D. Caracioban a pus bazele Muzeului etnografic gagauz din comuna Beșalma și a fost primul lui director. Dupa moartea lui D. Caracioban, conducerea muzeului a luat-o Mina Chiosea.
Scriitori găgăuzi care militează pentru strângerea legăturilor cu românii
Scriitori găgăuzi care militează pentru strângerea legăturilor cu românii

 

Sursa:

[1] Găgăuzii, Dr. Anatol Măcriș

 

 

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Un român din Grebenat (Serbia) a fost răpit și apoi măcelărit, iar ucigașul lui a fost prins la Biserica Albă

mie feb. 18 , 2015
Dupa ce un etnic roman din Serbia a fost găsit măcelărit, corpul acestuia fiindu-i segmentat și pus in niște pungi, a fost arestat un suspect în localitatea Biserica Albă (Bele Crkve, Serbia). Suspectul este acuzat ca l-ar fi omorat pe Pavel Anka, în vârsta de 75 de ani, un etnic […]
Un roman din Grebenat (Serbia) a fost rapit si apoi macelarit, ucigasul lui a fost prins la Biserica Alba

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News