RSS

Monica Macovei se face vinovată …

Printr-o dublă măsură…

Liderii antiromâni ai UDMR din j…

Protestul românilor f…

Taxe inventate pentru colete de …

O problemă foarte gr…

Lia Savonea, noua șefă a CSM: "I…

Desemnată și apoi al…

PNȚCD cere retragerea premiului …

Acordarea acordarea …

Cameleonicul primar al Iașului d…

Un an care ar trebui…

O rezoluție pentru admiterea Rom…

Marți, 11 decembrie …

Deputatul Remus Borza: "Este ina…

Deputatul Remus Adri…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii

Print Friendly, PDF & Email

Inca o data se dovedește ca gagauzii si cultura lor au prosperat mai degraba atunci cand au avut stranse legaturi cu romanii decat atunci cand au fost sub cizma ruseasca si supusi rusificarii fortate de pana in anul 1957.

La colocviul internațional al literaturii minoritatilor nationale, care s-a tinut la Mangalia/Neptun, in perioada 14-17 aprilie 1999, referitor la literatura gagauza, s-a spus:

– Leo Butnaru, Uniunea scriitorilor din Republica Moldova: scriitori minoritari :

“Ei reprezinta a VI-a parte din Uniunea Scriitorilor din Moldova, adica in jur de 45 de persoane. Inainte reprezentau o treime. Sunt ruși, gagauzi, bulgari, evrei de limba idiș. Gagauzii ies tot mai mult de sub influența limbii ruse. I-am sfatuit : de ce nu alegeți alfabetul latin, fiindca in felul acesta va ințelegeți mai bine cu turcii? Pana in 1957 au fost rusificați, dupa 1957, avand constituita propria limba, au inceput sa iasa de sub aceasta influența”.

Scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii

– Dan Stanca (Suntem pentru o Europă a natiunilor civice, Romania Libera, 21 aprilie, 1999, pag. 2 ):

“Scriitorul este, in fond, un minoritar. Pana la urma problema minoritaților devine cu atat mai sensibila, cu cat limba folosita de catre acestea este mai slab reprezentata, cum ar fi cazul gagauzilor din Moldova și al tatarilor de la noi. Dionis Tanasoglu, scriitor gagauz, a infațișat originile indepartate ale culturii sale de factura oral-folclorica. In anii țarismului nu a existat scriitor gagauz. De la al doilea congres din Basarabia din 1957, s-a infiripat o literatura gagauza”.

In cele ce urmeaza vom prezenta cativa scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii.

  • Dionisie Tanasoglu, membru al Uniunii scriitorilor din Republica Moldova. Din 1998 este si membru al Unitații scriitorilor romani (Bucuresti).

A scris singurul roman al literaturii gagauze “Uzun Chervan”, pe care l-a tradus in limba romana. A intocmit abecedarul gagauz, stabilind alfabetul (chirilic) si ortografia in anul 1958. In anul 1992, a elaborat alfabetul latin adaptat la limba gagauza. A scris poezii, piese de teatru, a cules cantece, rapsodii, a intocmit un studiu asupra muzicii și dansului gagauz.

  • Nicoale Bablogu, profesor la Universitatea pedagogica “Ion Creanga”, Facultatea de istorie, limba și literatura gagauza; este un militant pentru apropierea și strangerea legaturilor gagauzo-romane. A scris poezia care ii caracterizeaza atitudinea politica : Ah! Moldova, Vatanam! (Ah, Moldova, Patria!). A scris volumul de poezii “Trandafirii dragostei”, pe care l-a tradus si in romaneste. A editat abecedarul in limba gagauza, pledand totodata pentru introducerea grafiei latine in scrierea gagauza.
  • Alți scriitori – poeți gagauzi, nascuți in comuna Beșalma, ambii in 1933, care au o contribuție la ridicarea culturala a poporului gagauz, militand totodata pentru strangerea legaturilor cu populația majoritara a Republicii Moldova – romanii, sunt D. Caracioban și Mina Chiosea, ambii adepți ai trecerii scrisului gagauzesc la grafia latina. D. Caracioban a pus bazele Muzeului etnografic gagauz din comuna Beșalma și a fost primul lui director. Dupa moartea lui D. Caracioban, conducerea muzeului a luat-o Mina Chiosea.
Scriitori găgăuzi care militează pentru strângerea legăturilor cu românii

Scriitori găgăuzi care militează pentru strângerea legăturilor cu românii

 

Sursa:

[1] Găgăuzii, Dr. Anatol Măcriș

 

 

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline