Scriitori găgăuzi care militează pentru strângerea legăturilor cu românii
Inca o data se dovedește ca gagauzii si cultura lor au prosperat mai degraba atunci cand au avut stranse legaturi cu romanii decat atunci cand au fost sub cizma ruseasca si supusi rusificarii fortate de pana in anul 1957.
La colocviul internațional al literaturii minoritatilor nationale, care s-a tinut la Mangalia/Neptun, in perioada 14-17 aprilie 1999, referitor la literatura gagauza, s-a spus:
– Leo Butnaru, Uniunea scriitorilor din Republica Moldova: scriitori minoritari :
“Ei reprezinta a VI-a parte din Uniunea Scriitorilor din Moldova, adica in jur de 45 de persoane. Inainte reprezentau o treime. Sunt ruși, gagauzi, bulgari, evrei de limba idiș. Gagauzii ies tot mai mult de sub influența limbii ruse. I-am sfatuit : de ce nu alegeți alfabetul latin, fiindca in felul acesta va ințelegeți mai bine cu turcii? Pana in 1957 au fost rusificați, dupa 1957, avand constituita propria limba, au inceput sa iasa de sub aceasta influența”.
– Dan Stanca (Suntem pentru o Europă a natiunilor civice, Romania Libera, 21 aprilie, 1999, pag. 2 ):
“Scriitorul este, in fond, un minoritar. Pana la urma problema minoritaților devine cu atat mai sensibila, cu cat limba folosita de catre acestea este mai slab reprezentata, cum ar fi cazul gagauzilor din Moldova și al tatarilor de la noi. Dionis Tanasoglu, scriitor gagauz, a infațișat originile indepartate ale culturii sale de factura oral-folclorica. In anii țarismului nu a existat scriitor gagauz. De la al doilea congres din Basarabia din 1957, s-a infiripat o literatura gagauza”.
In cele ce urmeaza vom prezenta cativa scriitori gagauzi care militeaza pentru strangerea legaturilor cu romanii.
A scris singurul roman al literaturii gagauze “Uzun Chervan”, pe care l-a tradus in limba romana. A intocmit abecedarul gagauz, stabilind alfabetul (chirilic) si ortografia in anul 1958. In anul 1992, a elaborat alfabetul latin adaptat la limba gagauza. A scris poezii, piese de teatru, a cules cantece, rapsodii, a intocmit un studiu asupra muzicii și dansului gagauz.
Sursa:
[1] Găgăuzii, Dr. Anatol Măcriș
În zorii negri ai zilei de 15 septembrie 1940, satul românesc Cerișa, din județul Sălaj,…
Ziua de 15 septembrie 1944 rămâne înscrisă cu sânge și lacrimi în istoria neamului românesc…
Au trecut trei ani de la ziua în care l-am pierdut pe Profesorul martir Radu…
În toamna neagră a anului 1940, Clujul, inima Ardealului, a fost martor al unor atrocități…
Cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania…
Ziua de 11 septembrie 1940 rămâne înscrisă în istoria Ardealului ca una dintre cele mai…
Leave a Comment