Matia Corvin (în maghiară Hunyadi Mátyás, în latină Matthias Corvinus, în germană Matthias Corvinus, în croată Matija Korvin; n.23 februarie 1443, Cluj – d. 6 aprilie 1490, Viena), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în cronicile Moldovei sau Matei Corvin a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus Regatul Ungariei între anii 1458-1490.
Matei Corvin și Clujul ( 1443- 1458 -1490)
La 23 februarie 1443 se năștea Matei Corvin, unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei
Cele trei repere cronologice din titlu marchează trei momente fundamentale, legate de numele uneia dintre cele mai importante personalități politice ale Europei Centrale, anume Matei Corvin. Prima dintre date se referă la nașterea sa, a doua la urcarea sa pe tronul Ungariei (la vârsta de 15 ani, a majoratului din epocă), iar ultima este anul morții.
Statuia lui Matei Corvin din Cluj salvată de la demolare de către Nicolae Iorga
Nu de puține ori, Matei Corvin și statuia lui Fadrusz au stârnit controverse și dispute, mai ales din cauza celor 4 personaje de la baza grupului statuar.
O plăcuță cu un citat din Nicolae Iorga, menită să salveze statuia lui Matei Corvin de la demolare în perioada interbelică, a ajuns să creeze animozități între autoritățile locale din Cluj și comunitatea maghiară din România.
Ansamblul statuar dezvelit în anul 1902 îl înfățișează pe regele Matei Corvin într-o ipostază ecvestră, iar la bază sunt ceilalți conducători contemporani ai Ungariei de la momentul respectiv: Pavel Chinezu (banul Timișoarei), Ștefan Zapolya (palatinul Ungariei), Stefan Bathory (voievodul Transilvaniei) și Blasiu Magyar (căpitan de oști).
În anul 1919 statuia era cât pe ce sa fie ori demolată ori transferată la Hunedoara, locul de baștină al tatălui regelui, Iancu de Hunedoara. Soluția salvării monumentului i-a aparținut istoricului Nicolae Iorga, prin amplasarea unei plăcuțe trilingve, care să evidențieze în primul rând originea română a regelui Matei Corvin. Această plăcuță conține un citat al lui Iorga:
“Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam când încerca să învingă Moldova nebiruită.”
În anii de după Primul Război Mondial, Ungaria a cerut în repetate rânduri statuia, însă autoritățile române au dorit păstrarea acesteia, dată fiind originea română a regelui. În anul 1945 a fost îndepărtată de pe postamentul statuii stema Ungariei și inscripția Matyas kiraly, fiind înlocuită cu inscripția Mathias Rex.
După preluarea puterii comuniștii au îndepărtat placuța cu inscripția citatului lui Iorga de pe statuie, iar o plăcuță identică cu cea a istoricului a fost repusă pe statuie în 1992, de Ziua Națională a României, de către primarul Clujului de atunci, Gheorghe Funar.
Surse:
[1] dspace.bcucluj.ro[2] wikipedia.org