Moldovenism si traditionalism

Poate fi definit “moldovenismul” de catre un grup de birocrati batrani comunisti? Daca nu, atunci cum ar trebui sa fie definit? Este “moldovenismul” cu adevarat opus “romanismului”? Daca nu, atunci nu ar trebui ca realele valori moldovenesti sa fie recuperate?

Adevaratele valori moldovenesti, asa cum le definim aici, sunt de tip romanesc premodern, de la Voda pana la taran, pe care Eminescu le-a apreciat mai presus de tipul modern liberal.

Moldovenism si traditionalism

In acest context, orice roman poate fi privit ca “moldovean”, chiar daca provine din Vestul Romaniei, in timp ce e de asemenea acceptabil ca cineva din Chisinau sa poata avea valori nemoldovenesti – inclusiv comunistii care sustin cel mai puternic “moldovenismul”. Marxismul si tatal sau, liberalismul, sunt amandoua non-moldovenesti in acest sens, incat un comunist nu poate fi niciodata un adevarat moldovean.

Cititorul poate intreba de ce vorbesc de „valori moldovenesti”? Nu este aceasta o idee comunista? Raspunsul meu este: Nu! Este o idee nobila care ar trebui recuperata de revolutionarii conservatori romani, asa cum filosofii revolutionari conservatori germani din perioada interbelica au redefinit „socialismul” ca valoare prusaca mai degraba decat marxista.

Eminescu, el insusi moldovean – atat in sens metafizic cat si literal – prefera ceea ce el numea „vechea limba inteleapta” a Musatinilor si Basarabilor in fata versiunii moderne de influenta franceza a limbii romane. Subdialectul moldovenesc al romanei prezerva cel mai bine aceasta veche limba inteleapta. Deoarece vechea limba inteleapta si vechiul spirit voievodal sunt in general cel mai bine pastrate in Estul tarii, numele „moldovean” ca trasatura metafizica ar trebui sa se refere la orice roman care pastreaza valorile traditionale – chiar daca, asa cum am scris mai sus, exista traditionalisti si in Vest si exista tipuri moderne non-moldovenesti in Est.

Valorile moldovenesti nu sunt, in esenta lor, nici capitaliste, nici socialiste; ele provin din civilizatia precapitalista, sfasiata atat de catre liberali, cat si de catre marxisti. Tipul moldovenesc respecta proprietatea, dar discrediteaza camata. Ca si Aristotel, el respecta banii facuti din produse sau servicii reale, dar dispretuieste banii facuti din alti bani. El valorizeaza mai mult pamantul decat banii.

Valorile moldovenesti sunt, intr-o anumita masura, ierarhice si patriarhale, dar nu intr-un sens de exploatare. Spiritul moldovenesc intelege ca un taran cinstit este superior unui suveran lenes sau necinstit, o femeie virtuoasa superioara unui barbat fara onoare, la fel cum un sergent bun este superior unui general prost. Aceasta nu inseamna nici „egalitate”, nici „inegalitate”. Eminescu a inteles ca ideea democratica moderna de egalitate conduce mereu in practica la cea mai exploatatoare inegalitate, fie ca doreste sa se numeasca capitalista sau socialista.

Corneliu Codreanu atrage atentia asupra altei virtuti moldovenesti importante: acest bun exemplu de spirit moldovenesc a inteles ca un tradator este intotdeauna mai rau decat un dusman. Opusul tipului moldovenesc nu este revizionistul ungur, care nu poate sa accepte Tratatul de la Trianon; nici sovinul rus, care nu intelege ca Basarabia e romaneasca; nici vagabondul tigan sau camatarul evreu. Este romanul care se dispretuieste pe sine, caruia ii este rusine cu istoria si traditia romaneasca. Dusmanii straini au doar atata putere cata doresc sa le ofere tradatorii.

Contrar mincinilor despre poetul national al Romaniei, nu este adevarat ca Eminescu a fost „xenofob” sau „antisemit”, daca luam acesti termeni ca descriind ura. Critica sa asupra evreilor si natiunilor europene rivale nu a fost inversunata sau meschina. Pe de alta parte, este corect sa spui ca el i-a urat cu adevarat pe acei romani descrisi aici ca reprezentand „valorile non-moldovenesti”. Romanii care isi intorc nasul in fata istoriei si traditiei tarii lor, ca fiind „inapoiate”, „nedemocratice”, „xenofobe”, „antisemite”, „misogine” sau in alte moduri incorecte politic si insuficient de moderne – sunt cei pe care Eminescu i-a urat. Pe acestia ii uraste spiritul moldovenesc. Nu este vorba de ura necrestina, de dragul urii; este ceea ce inaintasul lui Cristos, regele David, numea „ura perfecta” (Psalmi, 139:22)

Din fericire, nimic din cele scrise aici nu este inteles in mod gresit ca anti-reunificare. Mai degraba, intentia este de a lupta contra falsilor „moldovenisti” care se opun reunificarii pe de o parte, si contra avocatilor unei reunificari efeminate si neromanesti, pe de alta parte. Acestor amenintari fatale trebuie sa le raspunda nu numai Moldova, dar si intreaga Romanie Mare, cu ceea ce am numit „spiritul moldovenesc”. Adevaratul moldovenism, combinat cu geniul statal al lui Stefan cel Mare, resuscitat pentru situatia moderna, nu numai ca va salva Romania, dar va resuscita intreaga Europa si lumea toata.

Autor: Amory Stern