Mecenatii erau denumite persoanele instarite care acordau protectie si sprijin culturii, religiei, artelor, literaturii si stiintelor, etc Erau ceea ce in zilele noastre numim filantropi. Numele lor era trecut pe monumente, cladiri sau pe biserici pentru a se cunoaste cine este binefacatorul si ocrotitorul acestora sau de multe ori numele era chiar cel al ctitorului acestor constructii.
Cuvantul capata si sens peiorativ atunci cand insemna protectorul unor doamne de “moravuri usoare”, amante, etc, dar in general era folosit pentru a denumi un protector, poate chiar si un mentor al unei persoane mai tinere, un ucenic care este luat sub aripa protectoare a unui “mecenat”, de regula un artist, poet, scriitor, pictor, etc
Urmariti un reportaj foarte interesant, difuzat de catre redactia in limba romana a Televiziunii Maghiare, avand ca referenti pe dr. Maria Berenyi si pr. Marius Maghiaru:
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
In legatura cu ultimul episod al baladei, cel al maicii batrane, s-a remarcat deja ca „motivul mamei care isi cauta fiul […] este general si nu se limiteaza numai la tara noastra” (Fochi 1964: 285). In acelasi sens s-au pronuntat M. Gaster, D. Caracostea, T. Papahagi. In creatia popular aromana, […]
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
