Miorita la aromani. Episoade si teme

In legatura cu ultimul episod al baladei, cel al maicii batrane, s-a remarcat deja ca „motivul mamei care isi cauta fiul […] este general si nu se limiteaza numai la tara noastra” (Fochi 1964: 285). In acelasi sens s-au pronuntat M. Gaster, D. Caracostea, T. Papahagi. In creatia popular aromana, exista doua atestari ale acestui motiv, la P. Papahagi, care nu au fost luate in discutie pana in prezent: este vorba de mama care isi caută fiii plecati in strainatate.

Miorita la aromani. Episoade si teme

In ceea ce priveste raportul dintre fiu si mama, amintim numeroasele variante in care, aflat în pragul mortii, tanarul isi indreapta gandul spre mama. Este un motiv larg raspandit in poezia neogreaca, in care cel aflat pe moarte isi indreapta primul lui gand catre mama (dupa care urmeaza sora si apoi sotia) (cf. Papahagi T. 1944).

In legatura cu nunta mioritica si cadrul nuptial, cu care se îicheie episodul maicii batrane si balada Miorita in varianta moldo-munteana, s-a aratat ca elementele care le compun vin din bocet (Caracostea si Fochi). Cele doua motive cunosc o raspandire foarte larga, la numeroase popoare, inclusiv la cele din Balcani.

Au fost semnalate numeroase atestari si in lirica popular aromana. Dorim sa notam aici un singur element. Motivul nuntii mioritice, de fapt al alegoriei mortii, are la baza un motiv mai simplu, al tainuirii mortii, care este bogat documentat in materialul aromanesc. Prietenii sau tovarasii de munca ai celui mort sau ucis tainuiesc moartea in fata membrilor familiei acestuia: fata de tata, sora, sotie, dar mai ales fata de mama:

– Iu luavet, lai, Tahlu a meu? / – Tahlu armasi nsusŭ tu munti; / Nsusŭ tu munti s-l’ea aγoγea „ – Unde e Tahu al meu? – Tahu-a ramas sus în munte, / Sus în munte ca să încaseze câştigul” (Saramandu 1982: 292).

In loc sa recurga la alegoria mortii, muribundul recurge adesea la formula mai simpla a tăinuirii mortii, rugandu-i pe tovarasii de munca sa transmita familiei – de obicei mamei – ca nu i s-a intamplat nimic rau sau ca urmeaza sa revina in curand acasa.

Incadrat in episodul maicii batrane, acest motiv al tainuirii mortii fata de membrii familiei, foarte frecvent in variantele aromane, reflecta un tip stravechi de relatii de familie, in cadrul restrans al unei comunitati de tip patriarhal.

Textul face parte din articolul „MIORITA LA AROMANI” ingrijit de Nicolae Saramandu si poate fi accesat si descarcat gratuit de pe site-ul Proiectului Avdhela, Biblioteca Culturii Aromane de la urmatoarea adresă:
http://www.proiectavdhela.ro/pdf/n_saramandu_miorita.pdf

Cioban în Bugeac, în 1940
[alert-announce]Sursa: [1] Proiect Avdhela[/alert-announce]

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

A apărut numărul 94 al revistei MAGAZIN CRITIC

Aceasta este o ediție dedicată celor care scriu România de astăzi, celor care transformă gândul…

2 săptămâni ago

CONVOCARE CONGRESUL PARTIDULUI GLASUL NEAMULUI

Brad, 12 septembrie 2026, Hunedoara În conformitate cu prevederile Art. 37–39 din Statutul Partidului Glasul…

3 săptămâni ago

Am revenit! De ce pensionarea personalului didactic mai devreme de 65 de ani?

De ce pensionarea personalului didactic mai devreme de 65 de ani? Acum, aproximativ 8 ani, ceream…

o lună ago

Tendința petrecerilor minimaliste: mai multă joacă, mai puține brizbrizuri, aceeași bucurie

Deschideți orice rețea de socializare și veți fi bombardați de imagini ale unor petreceri pentru…

o lună ago

15 Iulie 1858- Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poștale. Acestea erau vestitele “Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre

15 iulie 1858 – „Cap de Bour”, prima marcă poștală românească, simbol al demnității și…

2 luni ago