Miorita la aromani. Episoade si teme

In legatura cu ultimul episod al baladei, cel al maicii batrane, s-a remarcat deja ca „motivul mamei care isi cauta fiul […] este general si nu se limiteaza numai la tara noastra” (Fochi 1964: 285). In acelasi sens s-au pronuntat M. Gaster, D. Caracostea, T. Papahagi. In creatia popular aromana, exista doua atestari ale acestui motiv, la P. Papahagi, care nu au fost luate in discutie pana in prezent: este vorba de mama care isi caută fiii plecati in strainatate.

Miorita la aromani. Episoade si teme

In ceea ce priveste raportul dintre fiu si mama, amintim numeroasele variante in care, aflat în pragul mortii, tanarul isi indreapta gandul spre mama. Este un motiv larg raspandit in poezia neogreaca, in care cel aflat pe moarte isi indreapta primul lui gand catre mama (dupa care urmeaza sora si apoi sotia) (cf. Papahagi T. 1944).

In legatura cu nunta mioritica si cadrul nuptial, cu care se îicheie episodul maicii batrane si balada Miorita in varianta moldo-munteana, s-a aratat ca elementele care le compun vin din bocet (Caracostea si Fochi). Cele doua motive cunosc o raspandire foarte larga, la numeroase popoare, inclusiv la cele din Balcani.

Au fost semnalate numeroase atestari si in lirica popular aromana. Dorim sa notam aici un singur element. Motivul nuntii mioritice, de fapt al alegoriei mortii, are la baza un motiv mai simplu, al tainuirii mortii, care este bogat documentat in materialul aromanesc. Prietenii sau tovarasii de munca ai celui mort sau ucis tainuiesc moartea in fata membrilor familiei acestuia: fata de tata, sora, sotie, dar mai ales fata de mama:

– Iu luavet, lai, Tahlu a meu? / – Tahlu armasi nsusŭ tu munti; / Nsusŭ tu munti s-l’ea aγoγea „ – Unde e Tahu al meu? – Tahu-a ramas sus în munte, / Sus în munte ca să încaseze câştigul” (Saramandu 1982: 292).

In loc sa recurga la alegoria mortii, muribundul recurge adesea la formula mai simpla a tăinuirii mortii, rugandu-i pe tovarasii de munca sa transmita familiei – de obicei mamei – ca nu i s-a intamplat nimic rau sau ca urmeaza sa revina in curand acasa.

Incadrat in episodul maicii batrane, acest motiv al tainuirii mortii fata de membrii familiei, foarte frecvent in variantele aromane, reflecta un tip stravechi de relatii de familie, in cadrul restrans al unei comunitati de tip patriarhal.

Textul face parte din articolul „MIORITA LA AROMANI” ingrijit de Nicolae Saramandu si poate fi accesat si descarcat gratuit de pe site-ul Proiectului Avdhela, Biblioteca Culturii Aromane de la urmatoarea adresă:
http://www.proiectavdhela.ro/pdf/n_saramandu_miorita.pdf

Cioban în Bugeac, în 1940

Sursa: [1] Proiect Avdhela

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

17 Mai 1919 – Teodor Pirici, olteanul care a eliberat Aradul

La data de 17 mai 1919, locuitorii Aradului întâmpinau cu multă lumină în ochi și căldură…

17 minute ago

Noaptea Muzeelor boicotată în acest an de angajații muzeelor în nordul Moldovei

Nemulțumiți de inechitățile salariale, angajații muzeelor din Nordul Moldovei sunt hotărâți să boicoteze anul acesta…

13 ore ago

16 Mai 1600 – Mihai Viteazul ia Cetatea Suceava fără niciun fel de luptă, pur și simplu i se deschid porțile cetății

Sub spectrul unei iminente reveniri a lui Sigismund Báthory cu scopul de a recuceri Transilvania…

o zi ago

Cu se se mai laudă USR-iștii: propunerea legislativă privind dreptul la avort a primit raport de adoptare

Oana Cambera, deputat neafiliat, fostă USR și PLUS, acum ajunsă vicepreședinte la partidul Reper, se…

o zi ago

Militarii rezerviști cer printr-o petiție actualizarea soldelor de grad!

Gradul militar același și totuși diferit !? Militarii în activitate, în rezervă sau retragere și-au…

2 zile ago