Grupul cela de fete de ce o fi cantand romaneste?

Cand principesa Elisabeta a Romaniei a pasit ca regina pe solul Greciei, Aromanii din tinutul Tesaliei au primit-o ca pe o regina de sângele lor…

Scenele de duiosie petrecute cu prilejul vizitei regale printre Aromani, au provocat nedumeriri in randurile grecilor nationalisti. Caci, pe cate stiau ei, Vlahii acestia frecventau scolile si bisericire grecesti, nutrind idealurile tuturor elinilor. Ce insemnau acum toate acele manifestari in fata reginei?… Dar grupul cela de fete, prins in hora, de ce o fi cantand pe romaneste?… De ce?!…

Grupul cela de fete de ce o fi cantand romaneste?

[tp_product id=”194128096″ feed=”396″]

Nu stiu in ce chip si-or fi răspuns nedumeririi lor, nationalistii greci. Pentru noi, ceeace s-a intamplat atunci n-a fost decat o confirmare in plus a unei realitati si anume: ca Aromanii oriunde si in orice imprejurare s-ar afla, cat timp n-au fost inca asimilati in masele de streini, au constiinta individualitatii lor etnice.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Ne vine in minte un caz caracteristic, petrecut acum cativa ani, cu ocazia vizitei profesorului Nicolae Iorga la Atena. Se spune – si faptul a fost relatat intr-un ziar atenian – ca in cuvantarea tinuta de istoricul nostru la Universitatea din capitala Greciei, d-sa a amintit ca, dupa mama, se trage din familia Paparigopulus; adica ar fi pe jumatate grec. Raspunzandu-i, la randul sau, rectorul acestei universitati a tinut sa sublinieze ca originea sa e curat aromaneasca!

Queen Elisabeth of Romania
Queen Elisabeth of Romania

Ca si rectorul de la Atena, sute si mii de Aromani ajunsi in situatii inalte in statele balcanice – profesori, avocati, functionari superiori, ofiteri, deputati, ministri, et. – nu numai ca nu-si ascund originea lor latina, dar se si mandresc cu ea. Mai mult: cu totii vorbesc in casele lor graiul aromanesc si multe din datinele stramosesti sunt pastrate cu sfintenie…

Dar, desi toti Aromanii din Peninsula Balcanica au aceasta constiinta a individualitatii lor etnice, totusi, numai o parte intr-insii au aderat la miscarea de redesteptare nationala pornita din sufletul Romanilor din stanga Dunarii. Multi intre ei, orasenii mai cu seama, au continuat sa slujeasca mai departe idealurile streine, iar altii au ramas in pasivitate.

Din categoria aceasta fac parte: Aromanii din Tesalia, Olip, Caterina, Tracia greceasca si grupari raslete din toate celelalte centre locuite de dansii.

Carui fapt se datoreste neaderarea acestora la ideea nationala romaneasca?

Pentru trecut, dam explicatiile urmatoare:

a) In momentul cand s-a inceput propaganda romanească în Macedonia, cultura greceasca si donchijoteasca „megali idea” prinsesera de mult radacini acolo si multi dintre Aromani imbratisasera ideea pan-elenismului;

b) Biserica ortodoxa-greaca, infeudata pe de-antregul elenismului, in frunte cu Patriarhul din Constantinopol, excomunica pe toti cati indrasneau sa se roage în limba romaneasca;

c) Bandele de antarti (comitagii) greci asasinau miseleste pe ori cine isi trimetea copiii la scoala romaneasca sau spunea ca e Aroman; iar cei mai expusi erau orasenii, intrucat nu se puteau apara cu armele, cum faceau Aromanii din comunele de munte;

d) La cele de mai sus, se adauga si insuficienta propagandei romanesti, care de cele mai multe ori, se reducea la o modesta scoală primara.

(I. Nica – “Problema aromanilor”)

Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) împreună cu soţul ei, regele Carol I
Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) împreună cu soţul ei, regele Carol I

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Cand ii dai nas lui Ivan... Mic tratat de ucrainomanie

lun mart. 30 , 2015
Ratiunea de a fi a statului este natiunea in cadrele celei mai inguste interpretari a cuvantului: rasa, limba, credinta si obiceiuri. Aceasta dogma rezuma pricinile catastrofei europene din 1914  si ea este suportul moral al actualei configuratii politice a Europei. Asa fiind – in orice imprejurare si neconditionat – statul […]
Cand ii dai nas lui Ivan... Mic tratat de ucrainomanie, Dragos Vitencu, Mic tratat de ucrainomanie

Poate vă place și:

libris.ro