Grupul cela de fete de ce o fi cantand romaneste?

Cand principesa Elisabeta a Romaniei a pasit ca regina pe solul Greciei, Aromanii din tinutul Tesaliei au primit-o ca pe o regina de sângele lor…

Scenele de duiosie petrecute cu prilejul vizitei regale printre Aromani, au provocat nedumeriri in randurile grecilor nationalisti. Caci, pe cate stiau ei, Vlahii acestia frecventau scolile si bisericire grecesti, nutrind idealurile tuturor elinilor. Ce insemnau acum toate acele manifestari in fata reginei?… Dar grupul cela de fete, prins in hora, de ce o fi cantand pe romaneste?… De ce?!…

Grupul cela de fete de ce o fi cantand romaneste?

Nu stiu in ce chip si-or fi răspuns nedumeririi lor, nationalistii greci. Pentru noi, ceeace s-a intamplat atunci n-a fost decat o confirmare in plus a unei realitati si anume: ca Aromanii oriunde si in orice imprejurare s-ar afla, cat timp n-au fost inca asimilati in masele de streini, au constiinta individualitatii lor etnice.

Ne vine in minte un caz caracteristic, petrecut acum cativa ani, cu ocazia vizitei profesorului Nicolae Iorga la Atena. Se spune – si faptul a fost relatat intr-un ziar atenian – ca in cuvantarea tinuta de istoricul nostru la Universitatea din capitala Greciei, d-sa a amintit ca, dupa mama, se trage din familia Paparigopulus; adica ar fi pe jumatate grec. Raspunzandu-i, la randul sau, rectorul acestei universitati a tinut sa sublinieze ca originea sa e curat aromaneasca!

Ca si rectorul de la Atena, sute si mii de Aromani ajunsi in situatii inalte in statele balcanice – profesori, avocati, functionari superiori, ofiteri, deputati, ministri, et. – nu numai ca nu-si ascund originea lor latina, dar se si mandresc cu ea. Mai mult: cu totii vorbesc in casele lor graiul aromanesc si multe din datinele stramosesti sunt pastrate cu sfintenie…

Dar, desi toti Aromanii din Peninsula Balcanica au aceasta constiinta a individualitatii lor etnice, totusi, numai o parte intr-insii au aderat la miscarea de redesteptare nationala pornita din sufletul Romanilor din stanga Dunarii. Multi intre ei, orasenii mai cu seama, au continuat sa slujeasca mai departe idealurile streine, iar altii au ramas in pasivitate.

Din categoria aceasta fac parte: Aromanii din Tesalia, Olip, Caterina, Tracia greceasca si grupari raslete din toate celelalte centre locuite de dansii.

Carui fapt se datoreste neaderarea acestora la ideea nationala romaneasca?

Pentru trecut, dam explicatiile urmatoare:

a) In momentul cand s-a inceput propaganda romanească în Macedonia, cultura greceasca si donchijoteasca „megali idea” prinsesera de mult radacini acolo si multi dintre Aromani imbratisasera ideea pan-elenismului;

b) Biserica ortodoxa-greaca, infeudata pe de-antregul elenismului, in frunte cu Patriarhul din Constantinopol, excomunica pe toti cati indrasneau sa se roage în limba romaneasca;

c) Bandele de antarti (comitagii) greci asasinau miseleste pe ori cine isi trimetea copiii la scoala romaneasca sau spunea ca e Aroman; iar cei mai expusi erau orasenii, intrucat nu se puteau apara cu armele, cum faceau Aromanii din comunele de munte;

d) La cele de mai sus, se adauga si insuficienta propagandei romanesti, care de cele mai multe ori, se reducea la o modesta scoală primara.

(I. Nica – “Problema aromanilor”)