Pe 4 aprilie 1920 era prezentat primul desen animat romanesc: “Pacala in luna”

Pe 4 aprilie, in 1920, era prezentat, la Cinematograful militar din Bucuresti, primul desen animat romanesc: “Pacala in luna”, realizat de catre caricaturistul si regizorul Aurel Petrescu. Impulsionat de succesul avut de acest film, regizorul a mai realizat cateva noi filme pe aceeasi tema:“Pacala amorezat“ si apoi “Pacala si Tandala la Bucuresti”.

“Pacala in luna” (premiera pe 4 aprilie 1920) si Motanul in luna (1926): o confortabila nava cosmica pluteste peste mari si tari, dincolo de polul nord, catre straniile peisaje selenare. La bord, capitanul scrutează zarile cu ajutorul unui ochean. Astfel, el vede podul de la Cernavoda, catedrala Notre Dame, un peisaj polar, Colosseumul din Roma,palatul Ligii Natiunilor, un mare port maritim si altele. Pentru a-si duce personajele in Luna, Aurel Petrescu a inventat aparate de zbor, care mai de care mai curioase.

Putem vedea zeppeline si rachete, un fel de elicopter sub forma unui tramvai aerian sau o nava interspatiala cu elicea in functiune. Personajele din Luna sunt la fel de stranii: un cocos cu cap de elefant si un elefant cu cap de cocos, o barza cu cap de porc, un caine cu cap de rata. “Pacala in luna” a fost realizat la casa de productie “Soarele” a germanului Erich Pommer, cu ajutorul inginerului chimist Constantin Ionescu-Cioc si al operatorului Constantin Ivanovici, filmul avand o lungime de circa 30 de metri.

Pe 4 aprilie 1920 era prezentat primul desen animat romanesc: “Pacala in luna”

Initiatorul filmului romanesc de animatie este regizorul si operatorul Aurel Petrescu care, intre anii 1920-1930, a realizat o serie intreaga de pelicule, facand din personajul Pacala (“erou tipic al mitologiei romanesti”, dupa cum il denumea Victor Eftimiu) un savuros personaj de serial animat.

Nu ni s-au pastrat, din pacate, decat cateva fotograme razlete din cele peste 80 de pelicule ale lui Aurel Petrescu printre care erau “Pacala in luna”(1920, Pacala amorezat, Pacala si Tandala la Bucuresti sau trecand la alte categorii de exemple, D-ale zilei, Femeia de la Eva pana azi sau Barbatul de la Adam pana azi.Cele 240 de fotograme ramase ne ofera, totusi, posibilitatea unor “reconstituiri arheologice”.

[sg_popup id=”13″ event=”onload”][/sg_popup]