De ce este atat de importanta pentru sovinii unguri inlaturarea numelui dr Teculescu din denumirea spitalului din Covasna?

Asta este si principala noastra nelamurire; ramaneau ambele nume, ambii au activat ca medici in acel spital si nu vad de ce atata rautate incat sa vrei sa dispara numaidecat numele dr Teculescu. Romanii n-au cerut stergerea numelui lui dr Benedek… Pana la urma ar fi fost doar inca o dovada de buna convietuire interetnica, similara celei din cazul universitatii din Cluj, Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB), care poarta numele bacteriologului roman Victor Babeș si a matematicianului maghiar  János Bolyai.

De ce este atat de importanta pentru sovinii unguri inlaturarea numelui dr Teculescu din denumirea spitalului din Covasna?

Incepand cu anul 1897, de cand parlamentul Ungariei a emis legea de maghiarizare a numelor de localitati in Transilvania sovinii unguri au dezvoltat o adevarata obsesie in aceasta privinta. La inceputul secolului trecut romanii din Transilvania erau sub presiunea unei maghiarizari agresive a numelor de persoane si de localitati, aceste operatiuni facandu-se concomitent si cu incercari de colonizare a zonelor unde etnicii maghiari lipseau cu desavarsire ori erau minoritari in comparatie cu populatia autohtona romaneasca.

Cititi si: Ungurii nu sunt in Transilvania de 800 de ani! Unora nici macar nu le-a putrezit inca panza corturilor folosite pentru colonizare!

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro
Ungurii nu sunt in Transilvania de 800 de ani! Unora nici macar nu le-a putrezit inca panza corturilor folosite pentru colonizare!
Ungurii nu sunt in Transilvania de 800 de ani! Unora nici macar nu le-a putrezit inca panza corturilor folosite pentru colonizare!

Vom apela la mărturia unor izvoare ungurești, și citez deocamdată din volumul aniversar al vestitei societăţi „Emke”, „fanatică şi şovinistă” cum singură se proclamă:

„Odată cu înfiinţarea societăţii „Emke” s-a pornit un curent pentru colonizări. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat „Secţia colonizării secuilor” a societăţii „Emke”, sub preşedinţia contelui Banffy Bela şi a deputatului Horvath Gyula. Statul, în această privinţă a şi stabilit principiul colonizării, desemnând ca teren al acţiunei mijlocul Ardealului, Câmpia, părţile mărginaşe Secuimei şi împrejurimile de-a lungul rîurilor spre ţara mamă.

Statul a realizat colonizări în 21 de locuri, lucru pe care îl consemnăm cu satisfacţie. Opt colonizări au avut loc în Ardeal, iar 13 în Caraş-Severin în Banat. În judeţul Cojocna colonizarea din Sărmaşul Mare (1894), din Cara (1903), de asemenea colonizările din judeţul Turda (Ludoş, Drighin, anul 1903) precum şi cea din Viţa (judeţul Solnoc-Dobâca) au întărit Câmpia Ardealului. (…) „Ereklye Muzeum” a făcut mult pentru acţiunea lui „Emke” de a coloniza comunele Terihaş, Nimigea şi Baia Mare. Am desemnat guvernului ca locuri potrivite pentru colonizare comunele Feldioara, Armeni, Pişchi şi Pociovalişte”. (p. 390)

De ce este atat de importanta pentru sovinii unguri inlaturarea numelui dr Teculescu din denumirea spitalului din Covasna?
De ce este atat de importanta pentru sovinii unguri inlaturarea numelui dr Teculescu din denumirea spitalului din Covasna?

In urma emiterii legii de maghiarizare a numelor localitatilor din Transilvania de catre Parlamentul din Budapesta in 1897, multe localitati cu sufixul “u” au ramas fara acesta.

Astfel, in zona Muntilor Apuseni, avem urmatoarele exemple de maghiarizare a numelor de localitati: Câmpeniu a devenit Cîmpeni apoi Topánfalva, Sohodolu a devenit Sohodol, apoi Aranzosszohodol, Albacu a devenit Albac şi pe urmă Fehervölgy, Buciumu a devenit Bucium apoi Bucsóny, Cărpinişiu a devenit Cărpiniş apoi Abrudkarpenyes,  Peleşu a devenit Peleş apoi Peles, etc

In urma emiterii legii de maghiarizare a numelor localitatilor din Transilvania de catre Parlamentul din Budapesta in 1897, multe localitati cu sufixul "u" au ramas fara acesta.
In urma emiterii legii de maghiarizare a numelor localitatilor din Transilvania de catre Parlamentul din Budapesta in 1897, multe localitati cu sufixul “u” au ramas fara acesta.

Pretentiile iredentiste stau la baza schimbarii, schimonosirii si maghiarizarii a tot ceea ce este specific romanesc. Se pare ca unii dintre concetatenii nostri de etnie maghiara din unele zone ale tarii inca mai traiesc in trecut, in loc sa lase deoparte ura si tendintele extremiste, cu accente clare de sovinism pe alocuri.

In Romania zilelor noastre sunt si exemple destule de buna convietuire intre romani si maghiari, dar se pare ca in anumite locatii tocmai politicienii locali sunt cei care  incita la ura si la extremism.

In acest caz, concesia facuta de catre autoritatile romane, prin intermediul tradatorilor intereselor romanesti, Victor Ponta si Nicolae Banicioiu, nu face decat sa incurajeze tendintele soviniste ale extremistilor maghiari si sa dezamageasca si mai mult comunitatea romaneasca din Harghita si Covasna care se va simti tradata si abandonata de statul asa zis …. “roman”.

Pentru romanii care traiesc in asa zisul tinut secuiesc, atmosfera tinde sa devina similara celei pe care o resimt romanii care traiesc in Ungaria, sau chiar si mai rau, tinand cont si de faptul ca imbecilii de politicieni romani “trag” la caruta revizionismului unguresc.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Cetatean ungur prins la frontiera la Calafat cu o bancnota de 100 de Euro falsa

joi mai 7 , 2015
Politia de frontiera din cadrul Punctului de Trecere al Frontierei Calafat, a fost sesizata marti seara potrivit ziaruldecalafat.ro, in jurul orelor 20:00, de catre un controlor de trafic, despre tentativa unui cetatean al Ungariei care incerca sa plateasca taxa de pod cu ajutorul unei bancote de 100 de Euro falsa. […]
Cetatean ungur prins la frontiera la Calafat cu o bancnota de 100 falsa

Poate vă place și:

libris.ro