Considerat de unii, poate cel mai bun epigramist teleormanean, Ion Pena a fost și un poet apreciat in perioada interbelica. Nascut pe 25 august 1911, intr-o familie de țarani, in comuna Belitori, azi Troianul, mort in razboi, pe 29 iulie 1944, și inmormantat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia, Ion Pena este mai mult un necunoscut astazi.De ce ?Pentru ca intre 1945 – 1989, mort fiind, a fost ascuns de ciracii cenzurii in “fondul special – interzisi, S “. Nu le-a scapat mai nimic, l-au ras de tot. Pana in 2000 nu s-a știut mai nimic de el. Doar unii epigramiștii seniori isi mai aminteau din epigramele in care-l creionase pe Pastorel Teodoreanu, in anii ’40.
Ion Pena, scriitorul interzis si ascuns de ciracii cenzurii comuniste
In urma documentarii pe care am facut-o in biblioteci și arhive, am descoperit ca Ion Pena a publicat și era apreciat in marile publicații bucureștene „Universul literar”, „Pacala”, „Prepoem”, „Epigrama”, „Vremea”, in revista buzoiana „Zarathustra”, redactata de Ion Caraion si Alexandru Lungu, cat și in cele teleormanene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului” …
De tanar, Ion Pena, și-a creat multe adversitați publicand texte prin care se delimita de „exclusivismul rasei și culturii germane”, in revista “SO4H2”, pe cand avea doar 22 de ani. Condeier cultivat, rafinat, cu un spirit inteligent, acid și chiar autoironic, Ion Pena da scrierilor sale concizie și finețe.
Antibolșevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, în revista „Pǎcalǎ”, al cǎrei motto era: „Iar când la Patria Română / Râvnește hidra bolșevică / Nesățioasă și păgână, / Ia și o armă, că nu strică!”
In UNIVERSUL LITERAR, suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelicǎ, UNIVERSUL, Ion Pena era catalogat “Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți”. „Astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, aşezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere” … “versurile lui trebuiesc citite cu toată atenţia. În miezul lor se sbate un poet de rasă, care semnează simplu şi desluşit: Ion Pena.”
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsAstazi, noi putem sa judecam firul epic din proza utopica in doua parți, “Moneda fantazienilor”, scrisa in Banat, la Sichevița, intre 1937 – 1938, in care Pena merge cu anticipația pana in 1 ianuarie 2000. Prima parte a fost publicata in revista „Drum”, in anul 1937, numarul de Craciun, iar partea a doua, singurul manuscris, in dactilograma, ramas la fratele mai mic, Petre Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. In povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea (coop-uri, gradinițe, ..), Ion Pena dovedindu-se un bun analist social de anticipație.
Prozatorul și publicistul Constantin Stan (1951 – 2011), membru al Uniunii Scriitorilor, în 2001, în articolul “Un caz ciudat”, vorbește despre faptul că “Pena, prin povestirea sa, îl devansează pe George Orwell”, autorul faimosului roman “Ferma animalelor”, scris in 1945.
Iar profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian.” Acum, în 2015, citind și cumpǎnind, putem afirma că Ion Pena a fost un vizionar.
Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea, membru al USR, consemna în revista „Caligraf” din iulie 2005: „Surprinzător, prin 1943 – 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie. Îi întrezărim – incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu”, iar în ziarul „Drum” din 17-23 august 2001 acesta sublinia: „Citite cu răbdare, dincolo de graba acestui început de nou secol, multe din poeziile lui Ion Pena ne dezvăluie un poet adevărat și sensibil, care a putut să meșteșugească destule versuri memorabile.”
Profesional, Ion Pena a funcționat timp de patru ani și zece luni in Banat, la Sichevița, intre 1936 – 16 iulie 1941, ca delegat de agenție. Aici inființeaza „Caminul cultural – Lumina”, cu sediul in incinta Primariei. Doneaza caminului cultural un aparat radio, iar bibliotecii din localitate carți in valoare de mii de lei. Ulterior, impreuna cu satenii procura un aparat de proiecție.
Profesia avea sa-l duca pe Ion Pena, in 1941, la Domnești, județul Mușcel, actualmente Argeș, unde lucreaza ca agent administrativ. Aici inființeaza „Biblioteca Moderna” prin care cauta sa satisfaca cerințele de lectura ale localnicilor, implicandu-se puternic in activitatea de culturalizare a satenilor.
In Domnești se imprietenește cu Gheorghe Șuța, care-l și gazduiește pana la plecarea sa pe front. Acesta era liderul Partidului Național Țaranesc din Domnești, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara – Arges, participanta activa la „Rezistența anticomunista din Munții Fagaraș – Haiducii Muscelului”. In fapt, Gheorghe Șuța fiind fratele avocatului Nicolae Șuța, viitorul sef de cabinet al presedintelui PNȚ, Ion Mihalache.
Viața lui Ion Pena s-a desfașurat sub zodia tragicului, ca sa nu spunem a blestemului. A avut parte de un destin frant la doar 33 de ani, fiind al cincelea copil, din cei șapte, pe care parinții i-au condus pe ultimul drum al vieții.
Prietenia sa cu Gheorghe Șuța și apartenența la PNȚ aveau sa-i condamne familia la supravegherea miliției și securitații.
Pentru aceasta restituire literara am realizat și vom realiza din urmatoarele:
1) – am creat conturi pentru Ion Pena si am postat pe: www.wikipedia.org, www.citatepedia.ro, www.versuri-si-creatii.ro, www.poezie.ro, www.versuri.ro, https://plus.google.com (a adunat peste 90.000 de vizualizǎri) și www.facebook.com (a adunat 3460 de prieteni)
2) – poezii și articole despre Ion Pena au apǎrut în revistele si ziarele: “România literarǎ” (revista a Uniunii Scriitorilor din Romania, articolul “Un scriitor uitat – Ion Pena” este semnat de dl Gheorghe Grigurcu ), “Convorbiri literare” (revista a USR), “Poesis”(revista ce apare sub egida USR), “Cafeneaua literarǎ”, “Plumb”, “Pietrele Doamnei”, “Gând românesc”, “Caligraf”, “Oglinda literarǎ” (revista ce apare sub egida USR), “The Epoch Times”, “Criterii naționale”, “Revista de recenzii”, “Basarabia literarǎ”, “Arges Expres”, “Scrisul bǎnǎțean”, “Unirea”, “Puterea”, “Jurnal românesc”, “Armonii culturale”, “Lumea româneascǎ”, “Bogdania”, “Amprentele sufletului”, “Națiunea”, ș.a.
3) – vor fi tipǎrite 1000 de cǎrți cu titlul “Scrieri” de Ion Pena (poezii, prozǎ și epigrame)
4) – poeziile lui Ion Pena, citite de actori de prima mânǎ (ioan gyuri pascu, oana pellea, dorel vișan, magda catone, horațiu mǎlǎele, irina movilǎ, maia morgenstern, marcel iures, ș.a.), înregistrate în format digital, vor fi postate pe www.youtube.com și distribuite în rețeaua Biblionet.
Informații despre Ion Pena, gǎsiti pe:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Pena
https://www.facebook.com/profile.php?id=100008765688862
https://plus.google.com/+IonPena/posts
Ion Pena a scris și a luptat pentru aceastǎ țarǎ. A venit vremea sǎ-l scoatem la luminǎ.
MULTUMESC !
Marin Scarlat
0724002535
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
