Pe 9 mai 1877, Mihail Kogalniceanu a proclamat independența Romaniei. A doua zi, 10 mai, actul a capatat putere de lege prin semnarea lui de catre principele Carol I. Guvernul roman a hotarat incetarea platii tributului de 914.000 lei, suma fiind directionata catre bugetul apararii.
Tot cu aceasta ocazie a fost instituit ordinul national Steaua Romaniei cu 5 clase, care trebuia sa fie acordat tururor cetatenilor care se distingeu pe timp de pace sau razboi. Daca puterile europene au primit cu rezerva Proclamatia de Independenta (Franta) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman si Regatul Unit), opinia publica internationala a fost favorabila luptei poporului roman.
Pe 9 mai 1877 Mihail Kogalniceanu a proclamat independenta Romaniei
In sedinta solemna a Adunarii Deputatilor din 9 mai 1877, la o interpelare a lui Nicolae Fleva privind situatia tarii, ministrul de Externe Mihail Kogalniceanu rosteste celebrul discurs ce proclama independenta Romaniei:
„In stare de rezbel cu legaturile rupte, ce suntem? Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare….Ce-am fost inainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenti catre turci? Fost-am noi provincie turceasca? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Strainii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodata. Asadar, domnilor deputati, nu am nici cea mai mica indoiala si frica de a declara in fata Reprezentantei Nationale ca noi sintem o natiune libera si independenta .” (Mihail Kogălniceanu)
Surse:[1] Mihail Kogălniceanu,
Texte social-politice alese, Bucureşti, Editura Politică, 1977, pp.180-182
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.