libris.ro

Cum era vazuta „colonizarea nemteasca” la inceputul secolului XX

Cum era vazuta „colonizarea nemteasca” la inceputul secolului XX

Nu doar in zilele noastre Germania este vazuta ca o superputere cu tendinte colonialiste, care adesea incearca sa-si impuna propriile puncte de vedere prin metode agresive, fie prin dominare economica sau chiar prin dominare militara asa cum a facut-o adeseori in istorie, ci si in primii ani ai secolului XX era vazuta de romanii de atunci aproximativ in aceleasi nuante. Chiar daca vremurile s-au mai schimbat si Germania si-a imbracat o iluzorie haina a democratiei, la nivelul politicii europene liderul acestei tari se comporta ca un adevarat dictator disimulat sub infatisarea Angelei Merkel.

Discursurile liderilor europeni sunt dominate de liniile directoare impuse de catre Germania, nefiind altceva decat discursuri sporavaitoare despre solidaritate si egalitate in cadrul Uniunii Europene, existand foarte putine voci care dezvaluie sau reclama faptul ca politica uniunii este de fapt una discretionara, controlata si coordonata cu predilectie pentru interesele economice si politice a doar cateva tari cu pozitii privilegiate din uniune.

La inceputul secolului XX, cu 19 zile inainte de intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial (pe 27 august 196) alaturi de Antantă (Tripla Intelegere), colonelul Constantin Toplicescu semna un articol in ziarul „Adeverul” din 8 august 1916 intitulat „Colonizarea nemteasca”:

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


„La noi, nemtii au inceput invazia mai ales dupa 1870-71, mai intai mai mica, iar dupa 1877-1878 au inceput o adevarata colonizare, care a mers crescand pana in timpurile de fata, cand trebuie sa constatam marele pericol ce s-a abatut asupra nenorocitei noastre tari care incetul cu incetul si pe nesimtite a fost invadata de elemente straine de sangele nostru ca si de aspiratiunile noastre si contra caror, cred ca este timp a pune stavila, daca nu vrem sa ne trezim intr-o buna zi acaparati si economiceste si politiceste de rasa teutonica, in special.

Si una din masurile cele mai eficace, cred ca ar fi, oprirea cu desavarsire a naturalizarilor celor de alta rasa decat a noastra, pana la a 3-a generatie, dovedita cu acte autentice ale stabilirii pe teritoriu romanesc.

Am citit undeva, ca lordul Kitchener, fostul ministru de razboi al Angliei, voia sa ceara ca parlamentul englez sa admita o lege prin care sa fie oprit de acum – timp de 25 de ani – stabilirea oricarui supus german in Englitera ( n.r. Anglia); si cred ca aceasta masura, ar fi foarte buna si pentru noi, o tara cu mult mai mica decat Englitera, si unde pericolul invaziunei germane este mult mai mare ca acolo.

Sunt si alte masuri ce s-ar putea lua de guvernele tarii noastre, pentru a feri tara de colonizarea cu nemti, care ne dovedesc in fiecare zi ca se sunt adevarati vrajmasi si ca tinta lor este acapararea tarii noastre, din care ar voi sa faca un hinterland nemtesc.

Am auzit pe multi, ca nemtii ne-au facut mult bine, ca ne-au inlesnit bani si ne-au facut credit, de pe urma carora am putut sa ne ridicam si sa fim ceea ce suntem astazi!

In aceasta privinta, nu avem cuvant, a zice altfel; dar, si acest dar este caracteristic, pentru ca daca ne-au deschis credit si ne-au avansat bani, nu au facut aceasta de dragul neamului nostru, ci din cauza interesului or, caci au gasit o piata pe care si-au plasat banii cu dobanda de usurieri si de care erau siguri ca nu vor pierde.

Ne-au impus apoi ca sa luam de la dansii si cu preturile pe care le stabileau ei, tot materialul de razboi in prima linie si prin conventii comerciale ne-au obligat a furniza cu toate – sau mai toate –  obiectele comerciale din fabricile lor. Nu dar de dragul nostru, ne-au aratat nemtii atata interes, timp de atatia ani, ci din cauza interesului lor si al planului ce si-l facusera de a ne ingloba in faimosul stat al Europei mijlocii, spre a servi de punte statului nemtesc ce s-ar fi intins de la Hamburg pana Bagdat…

Astazi gratie vitejiei aliatilor, nemtii sunt in retragere pe toate fronturile si invingerea lor definitiva va fi o garantie de pace in Europa de cel putin 50 de ani.

In acest timp, toate natiunile chemate la o noua viata dupa incheierea pacii, care va urma razboiului actual, vor putea  sa se fortifice si sa se consolideze prin dezvoltare sub toate raporturile, astfel ca sa nu mai poata fi expuse la surprize ca acelea din anul 1914, si care fara Franta, Anglia si Rusia, ar fi reusit de minune nemtilor.

Pentru aceasta insa, statele Europei trebuiesc stabilite dupa nationalitati si nicidecum dupa interesele unor anumite puteri, care vor sa stapaneasca dupa conceptia lor, asa cum voiau nemtii de pilda.”, Colonelul Constantin Toplicescu

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info