Istoria secreta:”Iluzia unei confederatii maghiaro-romano-sarbe. Triunghiul Balcescu-Ghica-Kossuth”

Istoria prezenta in manualele scolare ascunde de cele mai multe ori prin omisiune unele dintre cele mai fascinante momente care ar fi putut schimba soarta unor natiuni. Cati romani stiu de pilda de incercarile de unire ale Ungariei si Bulgariei cu Romania?

Vezi: Istoria secreta : unirea Ungariei si Bulgariei cu Romania.

Daca Lajos Kossuth ar fi impartasit punctul de vedere al pasoptistilor romani, oare am fi ajuns o confederatie asemanatoare Iugoslaviei?

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Nicolae Balcescu si Ion Ghica au fost un timp, amandoi amagiti de iluzia ca unirea romanilor ar putea fi realizabila prin mijlocirea unei confederatii maghiaro-romano-sarba. Ilustrul istoric a fost pentru catava vreme un sustinator hotarat al acestei formule, dar s-a convins repede ca este irealizabila. Exclusivismul maghiar era o piedica de netrecut. Totusi Ghica si unul dintre Golesti (n.r. fratii Golesti, una dintre familiile reprezentative ale epocii) continuau sa persiste in aceasta idee, chiar si in primavara anului 1850.

Istoria secreta:”Iluzia unei confederatii maghiaro-romano-sarbe. Triunghiul Balcescu-Ghica-Kossuth”

Primul redacta memorii pentru Kossuth, pe care chiar voia sa-l viziteze la Kutahia, unde invinsul se afla dupa prabusirea revolutiei. Se insela insa, caci in timp ce el spera la o intelegere cu maghiarii, fostul dictator, intr-un lung memoriu adresat lui Mazzini (patriot italian care a luptat pentru independenta si unirea Italiei), se ridica cu trufie si vrajmasie impotriva proiectelor romanesti, spunand:

“Ungaria nu poate intra intr-o astfel de combinatiune. Federatia nu ar fi decat un pretext al Romanilor pentru a ajunge la unire … niciodata.”, spunea Lajos Kossuth

Cu drept cuvant Balcescu, raspunzand la scrisorile prin care Ghica il informa despre planurile sale federative, ii spunea ca totul e in zadar.

“Kossuth este reprezentantul Ungariei a trecutului, al unui trecut ingropat pentru totdeauna … Kossuth e mort, si nu ne mai poate sluji, lasati-l in pace”, spunea Nicolae Balcescu

Cativa ani mai tarziu nu mai era nici un roman care sa persiste in asemenea idei. Nu se stie daca ultimul care le-a abandonat a fost Ghica, dar stim ca in 1853 el chiar le combatea; mai mult inca, dupa ce le taxa drept utopii, le punea in seama altora – ca si cum el niciodata nu le-ar fi impartasit – si anume in sarcina acelora pe care ii numea adepti ai lui Ledru-Rollin, Mazzini si Kossuth, parca ultimul, cel mai intransigent adversar al romanismului, ar fi putut avea adepti in tarile noastre.

[info] Imperiul Iadului – Sven Hassel [/info]

Intr-o scrisoare trimisa lui Ion Ghica, Nicolae Balcescu facea si el referire la proiectul unei confederatii maghiaro-romane:

“Singura greutate ce gasesc in panromanism este ca vom avea anevointa a ne intelege cu ungurii, care tin mereu ca romanii din Austria sa faca parte din statul lor si nu primesc federatia pe temeiurile propuse de mine in scrisoarea catre Zamoyski. Dar vom lucra a-i aduce acolo. In sfarsit aceasta este o chestie de viitor si nevoile poate ne-or sili a ne face concesii reciproce noi si ungurii. Toata treaba noastra este sa ne facem putere si apoi putem trata cu oricine.

Politica noastra trebuie la o nevoie mai mare a nu sacrifica libertatea, facandu-ne ultra-romani, precum au facut-o ungurii, facandu-se ultra-maghiari.”

Bibliografie, Note, Surse:

[1] Analele Academiei Romane, Memoriile Sectiunii Istorice, 1942-1943

[2] Nicolae Balcescu, Scrisori catre Ion Ghica

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

IAR DESPRE TALHARII CRIMINALI CE STAPANESC ROMANIA

mie oct. 7 , 2015
Iertati-ma, va rog, pentru duritatea cuvintelor, insa durerea pe care o am este prea mare. Pe de-o parte, vad oameni care traiesc de azi pe maine. Vad oameni care lupta din greu sa gaseasca incaltaminte de iarna copiilor, sa le puna ceva pe masa. Vad oameni care muncesc, in tara […]
IAR DESPRE TALHARII CRIMINALI CE STAPANESC ROMANIA

Poate vă place și:

libris.ro