Miorita covasneana… Romanul e nascut poet

De-l muncește dorul, de-l cuprinde veselia, de-l minunează vreo faptă măreață, el își cântă durerile și mulțumirile, își cântă eroii, își cântă istoria, și astfel suflet său este un izvor nesfârșit de frumoasă poezie.” – Cât de frumos a caracterizat Vasile Alecsandri literatura românească, și cât adevăr e în spusele sale.

Una dintre cele mai bogate și mai frumoase literaturi populare europene, „frumuseți poetice de originalitate și fără seamăn în literaturile străine” a luat naștere din sentimentele poporului nostru, din frământările sufletești ale acestuia, din dorința lui de frumos, din dorul de libertate, fiind o adevărată oglindă a vieții acestuia.

Această literatură continuă să se îmbogățească și, pentru a nu se pierde nimic din ea, căci acestă pierdere ar fi a culturii, a întregii spiritualități românești, trebuie să îndeplinim sfânta datorie de a o căuta, de a o culege, pentru a o feri de noianul timpului și al uitării.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Poezia populară numită de Eminescu „limba simțământului”, este destul de bine reprezentată și aici, prin părţile noastre, în curbura munților Carpați. Iată o variantă locală a Mioriței, culeasă de domnul învățător Hulpoi Aurel, de la un bătrân iubitor de folclor din zona Covasna:

Miorita covasneana… Romanul e nascut poet

Pogoară, pogoară pe plai

Tot nouă ciobani

De sunt veri primari

Și cu unul zece.

El e streinor

Cu oițe multe

Câte pietre-n munte

Atâtea-s cornute,

Câte pietre-n cale

Atâtea-s mioare,

Câte pietricele

Atâtea-s mielușele.

Vai, nouă ciobani

De sunt veri primari

Ei s-au vorbit

Și s-au sfătuit

La apus de soare

Pe el să-l omoare.

Bănișori să-i ia,

Oițe să-i ia

Și să le-mpărțească,

Să le răspândească.

Dar o mielușică

Ea o ocheșică,

Ea mi-i auzea

Șchioapă se făcea,

În urmă rămânea

Și unde-mi zbiera

Locul tremura,

Brazii veștejea,

Iarba se pârlea.

Dar stăpânul ei

Cârlig răsucea

Și în loc stătea

Oița-ntreba:

– Oiță, oiță,

Mie drăguliță,

De când te-am văzut

Și te-am cunoscut

Așa n-ai făcut.

Dar nu v-am păscut

Tot prin livezi verzi?

Apă nu v-am dat

La izvoare reci?

Ori nu v-am culcat

Pe-ale vârfuri-nalte

Unde vântul bate?

Oița-mi grăia:

– Stăpâne, stăpâne,

Stăpâniorul nostru

Ba tu ne-ai culcat

Pe-ale vârfuri-nalte

Unde vântul bate

Și tu ne-ai păscut

Tot prin livezi verzi

Și apă ne-ai dat

La izvoare reci.

Vai, nouă ciobani

De sunt veri primari

Ei că s-au vorbit

Și s-au sfătuit

La apus de soare

Să mi te omoare

Bănișori să-ți ia,

Pe noi să ne ia

Să ne împărțească,

Să ne răspândească.

Stăpânul grăia:

– Oiță, oiță,

Mie drăguliță,

De m-or omorî

Voi mi-ți îngropa

În târla oilor,

În jocul mieilor,

În dosul stânii

Să-mi aud câinii.

Cârligelul meu

Voi că mi-l veți pune

Stâlp la căpătâi,

Iar cu mângâiere

Fluieraș de soc

Ce-mi zice cu foc

Voi că mi-l veți pune

Sub ușa târlei

Vântul când o adia

Fluierul mi-o mișca

Fluierul mi-o zice

Oile s-or stânge

Pe mine m-or plânge

Cu lacrimi de sânge.

Ah, străin de mine

Mult străin în lume

Nici un ajutor

De la Dumnezeu

Și stăpânul meu…

În varianta covăsneană, lipsesc alegoria morții, apoteoza ciobanului, întâlnirea cu maica bătrână, portretul ciobanului, nunta mioritică și cadrul nupțial. Numărul ciobanilor este 10 și nu 3, ca în majoritatea celorlalte variante, aceasta constituind (poate) o influență a baladei Meșterul Manole, deși apariția acesteia nu este atestată în județul nostru.

Apar două versuri, neîntâlnite în niciuna din variantele cunoscute, “cârlig răsucea” și “cârligelul meu”, element indispensabil vieții pastorale. Finalul conține o notă de înstrăinare, de asemenea neîntâlnită în alte variante ale Mioriței.

[tp_product id=”194113141″ feed=”396″]

 

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Francezii sunt platiti cu 25 de eurocenti pe kilometru pentru a se deplasa cu bicicleta la munca

joi oct. 1 , 2015
Preluand modelul olandez, guvernul francez a hotarat stimularea cetatenilor cu 25 de eurocenti pe kilometru pentru a se deplasa cu bicicleta la munca. Astfel, cetatenii francezi care se duc la serviciu pe bicicleta vor fi mai castigati din mai multe puncte de vedere: se combate poluarea, bolile cardiovasculare, dar si pretul […]
Francezii sunt platiti cu 25 de eurocenti pe kilometru pentru a se deplasa cu bicicleta la munca

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News