Batalia de la Selimbar (germana Schellenberg) a avut loc pe 28 octombrie 1599 (18 octombrie pe stil vechi) intre oastea condusa de Andrei Bathory si oastea Tarii Romanesti condusa de Mihai Viteazul. Atat Mihai Viteazul, cat si imparatul Rudolf al II-lea, doreau inlaturarea lui Andrei Bathory si scoaterea principatului Transilvaniei de sub vasalitatea Poloniei, o situatie politica favorabila aliantei otomane la acel moment. Batalia s-a incheiat cu victoria clara a lui Mihai Viteazul, care intra in cetatea de la Alba Iulia, proclamandu-se domn al Transilvaniei.
Batalia de la Selimbar povestita in Cronica Domniei lui Mihai Viteazul (Cronica Buzestilor)
“Victoria de la Selimberg (18/28 Octombrie 1599)
Deci la octombrie in 17 zile se aratara strejile si sa vazura ostile. Ci Bator Andreias deca vazu ca iaste gata Mihai Voda cu ostile si venise pre razboi, el foarte sa ingrija tare, vrand atunce sa se sfatuiasca de pace.
O, nepriceputa minte omeneasca, cate vreme fu de-a tocmire tara si a face pace si nu asezara: ci vrura sa tocmasca cand nu le era de nici un folos.
Ca trimitand unii la altii de pace mai rea vrajba facura, ca daca sa vazura ostile ei navaliia spre sfada si pace nu putura tocmi.
Insa la oct. (n.r. octombrie) 18 zile sa lovira de fata unii cu altii si fu razboiu mare pana sara. Si-ti parea ca vrea sa-l infranga Bator Andreias cu ungurii. Iar apoi birui Mihai Voda cu muntenii si mult sange varsa si multe trupuri ramasera pre campii Sibiiului.
Bator Andreias daca vazu ca-i pier toti voinicii, si sa sparse oaste si iaste izbanda lui Mihai Voda au inceput tare a blestema pre Ieremia Voda caci au scornit pre Mihai Voda asupra lor de s-au rapus tara si craiia.
Deci sezu Mihai Voda in scaun la Beligrad (n.r. Alba Iulia) oct. in 26 de zile luni.”, transcriere dupa “Literatura romana veche (1402-1647)”
Batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul invinge oastea condusa de Andrei Bathory, deschizand astfel drumul spre prima unire a Transilvaniei cu Tara Romaneasca
Bilanțul bataliei a fost impresionant: din randurile ostirii Andrei Bathory au cazut peste 3000 de oameni, altii 1000 fiind raniti si prizonieri. Pierderile armatei lui Mihai Viteazul au fost de asemenea mari, trupurile celor cazuti, din ambele tabere, fiind adunate de locuitorii Sibiului si depuse intr-o groapa comuna. Locul inhumarii se cheama si astazi „Movila lui Mihai”.
Seara, Mihai Viteazul a ordonat urmarirea palcurilor de soldati, pentru a-i impiedica sa se regrupeze si sa creeze probleme. Cardinalul Bathory fugi cu destinatia Moldova, insa pe drum, in munti, a fost capturat de secui, care l-au decapitat la 31 octombrie. Capul cardinalului i-a fost dus lui Mihai Viteazul.
Uciderea lui Andrei Bathory povestita in Cronica Buzestilor
“Uciderea lui Andrei Bathory. Mihai cinsteste pe adversarul asasinat si pedepseste pe ucigasi
Sa spunem de Bator Andreias ce i s-a intamplat dupa risipa razboiului.
Fugind sa pribegeasca in Tara Leseasca si ajungand la codrii Cicului, acolo rataci si umbla ratacit catava vreme si nemancat; si biruindu-l foamea au nemerit la niste ciobani, unul sacui altul muntean, si spuindu-le ca el iaste Bator Andreias craiul Ardealului si cum iaste intamplarea de s-au batut cu Mihai Voda si l-au scos din tara, iar acum fugind in tara leseasca au ratacit si au flamanzit.
Iar cei doi pacurari l-au dus la lacasul lor sa-l ospateze si dupa ospat s-au rugat ca sa-l povatuiasca. Deci acei pacurari s-au facut a-l povatui, si-i taie capul, si bagandu-l intr-o traista l-au dus la Mihai Voda, spuindu-i de toata intamplarea lui, socotind ca vor avea mare dar de la Mihai Voda. Ci Mihai Voda daca cunoscu ca iaste capul lui Bator Andreias foarte i-au parut rau de moartea lui.
Si degraba trimise unde-i ramasese trupul de-l adusera si-l cusura capul la trup si-l ingropara in Beligrad (n.r. Alba Iulia) in biserica craiasca. Si-l petrecura cu cinste multa cu toti boiarii, si cu toti nemisii Ardealului. Iar pacurarii ce adusese capul lui Bator Andreias la Mihai Voda ( precum zice Scriptura, “cu ce masura vei masura, masurati-sa-va”) au pus de le-au taiat capetele ca alta data sa nu mai faca altuia asa.
Deci dobandi Mihai Voda doao tari: Ardealul si Tara Rumaneasca. Si in Tara Rumaneasca trimise domnu pre fiul sau Nicoale Voda, si sa asezara domni, fiiul si cu tatal in doao tari, domnind ei intru toata veselia”, transcriere dupa “Literatura romana veche (1402-1647)”
Leave a Comment