28 NOIEMBRIE, REALIZAREA VISULUI DE AUR AL ROMÂNILOR – Unirea BUCOVINEI cu ROMÂNIA

ISTORIA UNEI TRADARI NATIONALE – Tratatul cu Ucraina

“O extraordinara campanie de manipulare a opiniei publice si a parlamentarilor este pusa in functiune. Principalii artizani ai acestei actiuni sunt presedintele Emil Constantinescu, presedintele Senatului Petre Roman si ministrul de externe din acea perioada, Adrian Severin. Dincolo de perdeaua de fum a explicatiilor celor care au participat la redactarea si validarea tratatului, dincolo de toate precautiile si de reusita redactarii tratatului in termenii Actului Final de la Helsinki, esenta tratatului este achiesarea, acceptul liber consimtit al Romaniei, la actuala frontiera cu Ucraina. Ucraina a aparut ca subiect de drept international in 1991. Tratatul intrerupe linia contestarii drepturilor Ucrainei asupra Teritoriilor Ocupate, inceputa prin Declaratia din noiembrie 1991 a Parlamentului Romaniei, si, in 1997, Romania face cadou Ucrainei recunoasterea actualei ei frontiere de sud-vest.

Recunoasterea actualei frontiere de stat intre Romania si Ucraina este explicita in Schimbul de Scrisori intre cei doi ministri ai Afacerilor Externe (asa-numitul Acord Conex) prevazut la art.2.2 al Tratatului. Iata care este continutul acestui Schimb de Scrisori:

1. Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei vor incheia, in cel mult doi ani, un Tratat privind regimul frontierei dintre cele doua state, pe baza principiului succesiunii statelor in privinta frontierelor, potrivit caruia proclamarea independentei Ucrainei nu afecteaza frontiera de stat existenta intre Romania si Ucraina, asa cum a fost definita si descrisa in Tratatul din 1961 privitor la regimul frontierei de stat romano-sovietice si in documentele de demarcare corespunzatoare valabile la 16 iulie 1990, data adoptarii Declaratiei privind suveranitatea statala a Ucrainei.

3. Ucraina se va angaja sa nu amplaseze mijloace militare ofensive pe Insula serpilor, care apartine Ucrainei, potrivit punctului 1 de mai sus.

Astfel, esenta „principiilor si procedurilor convenite prin Schimbul de Scrisori" este:

- renuntarea la efectele notificarii din 1993 a caducitatii Tratatului din 1961 privind regimul frontierei de stat romano-sovietice;

- anularea efectelor Declaratiei din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului Romaniei cu privire la referendumul asupra independentei Ucrainei.

- recunoasterea dreptului de succesiune al Ucrainei asupra Teritoriilor Romanesti Ocupate de fosta Uniune Sovietica si detinute acum de Republica Ucraina.

Schimbul de Scrisori nu a fost prezentat plenului Parlamentului in cursul sedintelor de ratificare, motivandu-se ca „el nu este parte a Tratatului" (cu toate ca prevederile lui
art.2.2 din Tratat - „vor intra in vigoare simultan cu intrarea in vigoare a prezentului tratat"). Putini parlamentari cunosc continutul Schimbului de Scrisori implicat in tratatul pe care l-au votat.

Semnarea Tratatului a insemnat anularea tuturor eforturilor de prudenta diplomatica din perioada '91-'96. Ea a insemnat sfarsitul defensivei. A insemnat capitularea totala a Romaniei in fata Ucrainei.

Pana la ratificarea si promulgarea acestui tratat, „tanarul stat ucrainean" nu avea nici un act prin care Romania sa-i fi recunoscut frontiera. Acum il are.

„Pentru prima data de la constituirea Romaniei Mari, in 1918, un guvern roman a
cedat parti ale teritoriului national, fara a fi amenintat cu agresiunea (ca in
1940) sau fara a se gasi sub presiunea ocupantului strain (ca in 1944 si 1947).
Opinia publica romaneasca nu a perceput dimensiunile dramatice ale
evenimentului. Romanii trebuie sa cunoasca adevarul intr-o problema capitala,
in care cenzura, manipularile, propaganda si presiunile exercitate de Putere au
ocultat sensul real al tratativelor si al tratatului" - va spune marele
istoric si patriot, academicianul Florin Constantiniu. Am prezentat pe larg,
toate procedeele acestei ocultari, care au dus la validarea, ratificarea si
promulgarea acestei forme capitularde a Tratatului cu Ucraina.

„Pentru toate acestea, judecata istoriei va veni oricum, dar pana atunci trebuie sa-i judece justitia!" (Prof. dr. Vasile Gionea - membru de onoare al Academiei Romane)”

http://www.clipa.com/a13301-Tratatul-cu-Ucraina-Un-act-de-tradare-nationala.aspx

SEMNAREA TRATATULUI CU UCRAINA din 1997 OFEREA PE TAVA, fara sa ceara, tot ce consfintea Pactul Ribentropp-Molotov si ultimatumurile sovietice din iunie 1940 +
mentionarea expresa si a Tinutului HOTIN, care nu era prevazut nicaieri pana
atunci!

"Punctul al treilea privea România al Pactului Ribentropp-Molotov: ,,În privinta Europei
Sud-Estică, partea Sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru
Basarabia. Partea germană îsi declară totalul dezinteres politic fată de aceste
teritorii”.

NU ESTE MENTIONATA BUCOVINA DE NORD si TINUTUL HERTA

Ultimatumurile din 27-28 iunie 1940:

“1. Să înapoieze Uniunii Sovietice Basarabia.
2. Să transmit Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei”….ca “mijloc de despăgubire acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a României în Basarabia”

NU ESTE MENTIONAT TINUTUL HERTA

http://www.plaidarabanean.ro/pactul-ribentrop-molotov1939-ca-dictat-al-raptului-basarabiei-si-nordului-bucovinei1940/

DE CE INTERESUL SUBIT PENTRU BUCOVINA?

“Aflam din “cartea de amintiri a lui Molotov – Molotov remembers. Inside Kremlin Politics (Amintirile lui Molotov. În interiorul politicilor Kremlinului)[…]

Nu cunosteam bine geografia la data vizitei lui Ribbentrop. Nu stiam geografia
granitelor dintre Rusia, Germania si Austro-Ungaria. Am cerut sa trasam granitele în asa fel încât orasul Cernauti sa ne apartina noua. Germanii mi-au spus: «Dar voi n-ati avut niciodata Cernautiul... Cum puteti sa-l cereti?», «Ucrainienii îl cer! Sunt ucrainieni care traiesc acolo, ei ne-au ordonat sa facem asta!», «Dar Cernauti n-a fost niciodată oraş rusesc, a fost întotdeauna parte a Austriei şi apoi a României!», a raspuns Friederich von der Schulenburg, ambasadorul german la Moscova. «Da, dar ucrainienii trebuie sa se uneasca!», «Nu sunt multi ucrainieni acolo… Hai saă nu discutam chestiunea asta!», «Trebuie sa luam o decizie. Ucrainienii sunt acum în ambele parti, în Ucraina Trans-Carpatica si în partea de est; toata asta apartine Ucrainei si
dumneavoastra vreti sa pastrati o bucata în afara ei? Imposibil. Cum se poate asta?», «Cum se cheama asta… Bukovina». Schulenburg s-a foit în fotoliu, a oftat si apoi a zis: «Voi raporta guvernului meu». A raportat si Hitler a acceptat”

“Punctul de vedere oficial, sovietic, în ceea ce priveste anexarea Basarabiei a fost acesta: De pe teritoriul Basarabiei aviatia sovietica putea ameninta industria petroliera a României, care era principalul furnizor de petrol pentru Europa. De ce a fost anexata Bucovina de Nord? Deoarece pe teritoriul sau trecea calea ferata de rocada, cu interes strategic, care mergea de la Odessa prin Chisinau, Cernauti si Lilvov si care avea ecartament european. Astfel ne permiteam sa utilizam garnituri de tren pe caile ferate europene oricând doream“, a redat colonelul A. Orlov, în “Jurnalul de istorie militara”, un punct de vedere oficial al sovieticilor la 27 iulie 1942.

https://www.romaniadigitala.ro/blog/batalia-de-la-giurgiulesti-1-iulie-1940/

TRATATUL CU UCRAINA A FOST SEMNAT PE 10 ANI, cu prelungirea automata din 5 in 5 ani, daca nici una din parti nu-l denunta. Urmatorul termen este 2017. Istoria ne mai ofera o sansa, Ucraina e intr-un moment dificil, Rusia ne tot da semnale de sustinere a recuperarii teritoriilor… Ce va face Romania in 2017? In 2016 avem alegeri, in 2018 se vor implini 100 de ani de la Marea Unire. Vorba lui Marin Preda, timpul nu mai are rabdare…