Categories: CulturalIstorie

Nicolae Paulescu si descoperirea insulinei

Savantul roman Dr. Nicolae Paulescu este notabil si controversat, din doua motive. Este citat, alaturi de prietenul sau A.C. Cuza, drept unul dintre cei care l-au influentat major pe Corneliu Zelea Codreanu in autobiografia acestuia, Pentru legionari. Dr. Paulescu este de asemenea descoperitorul a ceea ce astazi cunoastem drept insulina.

Cea de-a doua realizare este, precum viata dr-ului Paulescu, invaluita in controverse. Desi a patentat utilizarea insulinei, pe care acesta a numit-o “pancreina,” singura utilizare practica a fost asupra cainilor, nu asupra oamenilor. Doctorul canadian Frederick Banting si biochimistul scotian John Hames Richard Mcleod au citit publicatia acestuia privind experimentele pe caini si le-au aplicat medicinei umane, iar apoi au clamat in mod incorect ca experimentul dr-lui Paulescu a fost un insucces. In 1923, acestuia au castigat Premiul Nobel in Psihologie și Medicina pentru presupusa lor descoperire a insulinei.

Nicolae Paulescu si descoperirea insulinei

Banting a admis mai tarziu “o eroare in traducerea articolului profesorului Paulescu”, afirmand ca aceasta eroare s-a datorat cunoasterii slabe a limbii franceze atat a sa cat si a lui Mcleod.[1] Multi au argumentat ca Dr-ului Paulescu nu i s-a acordat premiul nobel in mod injust. Chiar daca presupunem ca eroarea lui Banting si Mcleod privind interpretarea articolului mai sus mentionat este una onesta, inca putem sustine ca Dr. Paulescu merita premiul pentru descoperirea insulinei.

In 1996, veterinarul Peter C. Doherty a castigat premiul Nobel in Psihologie si Medicina, acelasi premiu care in mod infam l-a eludat pe dr. Paulescu. In plus, majoritatea castigatorilor acestui premiu si-au bazat munca pe cercetarea animala.[2] Premiul Nobel in Psihologie si Medicina n-a conceput niciodata medicina in termeni puri antropomorfici, deci descoperirea dr-ului Paulescu privind insulina la caini este cel putin la fel de merituoasa pentru castigarea premiului precum aplicabilitatea ulterioara a acesteia asupra oamenilor. Precum a afirmat Mark Weber, “Comitetul Nobelului nu va putea niciodata corecta eroarea din 1923. Dar adevarul privind descoperirea insulinei nu poate fi suprimat pentru totdeauna.”[3]

[1] http://en.metapedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu#Nobel_Prize_controversy

[2] http://www.animalresearch.info/en/medical-advances/nobel-prizes [3] http://www.vho.org/GB/Journals/JHR/5/1/Weber101-105.html

Trad. Ovidiu Preda

Sursa: estica.eu

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

9 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

12 ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

o zi ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

2 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

2 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

3 zile ago