Categories: CulturalIstorie

Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti

Nu exista pe aceasta lume convietuire intre diferite etnii din care sa nu rezulte cat de cat o mica influenta, adeseori chiar una biunivoca. De-a lungul timpului, prin diferite capricii ale istoriei, teritoriile locuite de romani au avut parte de multiculturalism inainte ca macar ca acesta sa devina „directiva obligatorie” a societatii moderne.

Chiar si dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial au existat evrei romani care nu au privit inapoi cu manie catre Romania ci cu nostalgie. O dovedesc diferite variante a unui cantec evreiesc, in care sunt laudate bucatele traditionale romanesti, dragostea de viata si de voie buna, un cantec care de altfel este adesea prezent la diverse manifestari culturale evreiesti.

Cititi si: Rumania, Rumania sau Romania New York-ului interbelic

Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti

Evreii New York-ului interbelic savurau Romania, chiar si atunci cand imigrasera in America. Numeau Romania “o tara asa de dulce si de frumoasa…”.

Asa a aparut si faimosul cantec “Rumania, Rumania.” Cantat initial in mediile restranse ale tavernelor evreo-romane, a fost preluat rapid si transpus pe toate scenele comunitatilor evreiesti din New York, devenind steaua spectacolelor ivrit, un “piece de resistance”, ale carui refren il fredonau mari si mici, evrei din Romania si din restul lumii, aciuati in marea metropola americana si adunati la spectacolele teatrelor lor de revista.

 

“Oh! România, România, România …

Odată a existat o tara, dulce și frumoasă.

Oh! România, România, România …

Odată a existat o tara, dulce și fina.

A trăi era o plăcere;

Puteai obține tot ce-ti dorea inima ta;

O mamaliga, o pastramă, un carnatz,

Și un pahar de vin, aha …!

Ay, în România viața era atât de buna;

Nimeni nu isi facea griji;

Pretutindeni ei beau vin –

Cu o muscatura de cascaval

Hay, baraj digadi …

Ay, în România viața este atât de buna;

Nimeni nu știe de griji.

Ei beau vin, deși e târziu;

Și iau o muscatura de castravete.

Hay, baraj digadi …

Oh, ajutor, am un gând nebun!

Îmi pasă doar de branza și mamaliga

Dansez și sar până la tavan

Când mânc patlagele.

Dzing ma, Tay yidldi Tam …

E o plăcere, ce ar putea fi mai bine!

Oh, delicios este vinul românesc.

Românii beau vin

Și mânca mamalige;

Și cine isi sărută numai soția lui,

Este chiar nebun.

Zets, dzing ma, Tay yidl di Tam …

“Mântuirea poate veni din cer …”

Opriți sa sărut bucătăreasa, Khaye,

Îmbrăcat în zdrențe și zdrențe;

Ea face o budincă de Sabat.

Zets! Tay ti didl di Tam …

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

2 Mai 1864 – Momentul când marile puteri l-au acuzat pe Cuza de lovitură de stat!

2 Mai 1864 - Momentul când marile puteri l-au acuzat pe Cuza de lovitură de…

7 ore ago

Un istoric bulgar susține restaurarea Monumentului Eroilor Români de la Smârdan

Presa locală bulgară din Vidin relatează faptul că un istoric local sugerează ca Monumentul Eroilor…

13 ore ago

1 Mai 1359 – Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol

După o lungă perioadă conflictuală cu regatul Ungariei, care făcea presiuni chiar mai mari decât…

2 zile ago

EXCLUSIV! Silvestru Șoșoacă reclamat AIUREA la CNCD pentru antițigănism?

Viața lui Dumitru-Silvestru Șoșoacă nu este ușoară nici măcar după excluderea sa din propriul partid,…

3 zile ago

29 Aprilie 1459 – Tragerea în țeapă a negustorilor din Brașov, de către domnitorul Vlad Țepeș

La 24 aprilie 1459, peste 40 de negustori din Brașov au fost trași în țeapă…

4 zile ago

28 Aprilie 1502 – Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda”

La 28 aprilie 1502 Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui…

5 zile ago