Proclamația de la Islaz este programul revolutiei pasoptiste din Tara Romaneasca, adoptat la 9 iunie 1848 dupa citirea sa de catre Ion Heliade Radulescu. Dupa Adunarea de la Islaz si citirea proclamatiei, pe 11 iunie 1848, aflat sub presiunea imensa a maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu se vede nevoit sa accepte termenii proclamatiei si in acelasi timp sa recunoasca guvernul revolutionar provizoriu.
Proclamația a fost citita in public de catre Ion Heliade Radulescu la 9 iunie/21 iunie 1848 in localitatea Islaz, județul Romanați (azi județul Teleorman), un mic port pe Dunare cu oarecare insemnatate comerciala, care nu era sub controlul direct al turcilor, spre deosebire de porturile Turnu Magurele, Giurgiu, sau Calafat.
9 iunie 1848: Inceputul revolutiei pasoptiste in Muntenia. Ion Heliade Radulescu citește Proclamatia de la Islaz, programul revolutiei din Tara Romaneasca
Islazul a fost ales de Nicolae Balcescu ca loc al declanșarii revoluției din Țara Romaneasca pentru ca atat comandantul companiei de dorobanți care avea sub paza portul și frontiera (capitan Nicolae Pleșoianu) cat și șeful administrației erau de partea revoluționarilor. Balcescu justifica alegerea Islazului astfel:
„La Islaz, cum nici prin gand nu i-ar trece lui Voda Bibescu, vornicului Vilar sau agai Manu, așa ca sa nu ne puna piedici”.
Proclamația de la Islaz a fost conceputa ca act constituțional suprapunandu-se, in buna masura, Declarației drepturilor omului și ale cetațeanului din 1789.
Independința administrativa și legislativa a popolului roman, pe temeiul tractatelor lui Mircea și Vlad V, și neamestec al nici unei puteri din afara in cele din intru ale sale.
Egalitatea drepturilor politice.
Contribuție generala.
Adunanța generala compusa de reprezentanți ai tutulor starilor societații.
Domnul responsabil ales pe cate cinci ani și cautat in toate starile societații.
Impuținarea listei civile – ardicarea de ori-ce mijloc de corrumpere.
Responsabilitatea ministrilor și a tutulor foncționarilor in foncția ce ocupa.
Libertate absoluta a tiparului.
Ori ce recompensa sa vie dela Patrie prin representanții sai, iar nu dela Domn.
Dreptul fie-caruia județ de a’și alege dregatorii sai, drept care purcede din dreptul #Popolului intreg de a’și alege Domnul.
Gvardie naționala.
Emancipația manastirilor inchinate.
Emancipația clacașilor ce se fac proprietari prin despagubire.
Desrobirea țiganilor prin despagubire.
Representant al țarei la Constantinopol dintre Romani.
Instrucție egala și intreaga pentru tot Romanul de amandoua secsele.
Desființarea rangurilor titulare ce nu au foncții.
Desfiițarea, pedepsei degradatoare cu bataiea.
Desființarea, atat in fapta, cat și in vorba, a pedepsei cu moarte.
Așezaminte penitențiare unde sa se spele cei criminali de pacatele lor și sa easa imbunatațiți.
Emancipația Izraeliților și drepturi politice pentru ori-ce compatrioți de alta credința.
Convocare in data a unei adunanțe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate interesele sau meseriile nației, care va fi datoare a face constituția țarei pe temeiul acestor 21 articole decretate de Popolul roman.”
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Cu toate ca presa sorosista si progresista din Romania se zbate din rasputeri sa prezinte doar aspecte negative legate de convietuirea romanilor cu celelalte minoritati de pe teritoriul Romaniei, noi va prezentam un contraexemplu, un cetatean roman de etnie maghiara care iubeste Romania, iubeste oamenii acestei tari si este mandru […]